Zeci de mii de seniori vor vedea pe extrasul de pensie o sumă suplimentară – cunoscută în spațiul public drept a 13-a pensie. Măsura vizează persoanele cu venituri lunare până la 2.574 lei și constă într-un transfer de 400 de lei, virat odată cu plata pensiei acestei luni. Sprijinul reprezintă a doua tranșă din ajutorul anual de 800 de lei destinat categoriilor vulnerabile.
Ministrul Muncii anunţă când vor primi românii sărmani a 13-a pensie în decembrie
Beneficiarii celei de-a 13-a pensii sunt toți pensionarii ale căror venituri nu depășesc 2.574 lei pe lună. Potrivit autorităților, aproximativ 2,7 milioane de persoane intră în această categorie, astfel că ajutorul are un caracter social larg, vizând acoperirea cheltuielilor crescute din sezonul rece – de la utilități și medicamente până la cumpărăturile pentru mesele de sărbători.
Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a reiterat că banii sunt prevăzuți în buget și urmează să ajungă la destinatari în timp util.
„2.750.000 de pensionari cu venituri mai mici sau egale cu 2.574 lei vor primi în decembrie sprijinul financiar de 400 de lei“, a spus Florin Manole. Caracteristicile sprijinului rămân neschimbate față de prima tranșă: este neimpozabil, se acordă în sumă fixă de 400 de lei și nu afectează cuantumul pensiei sau al altor drepturi sociale în plată. Pentru beneficiari, acest lucru se traduce într-o infuzie de lichiditate exact în perioada în care cheltuielile gospodăriei tind să crească.
Modalitatea de plată este identică cu cea folosită pentru pensie. Cei care încasează prin Poșta Română vor primi sprijinul în numerar, la domiciliu, împreună cu pensia lunii. Pensionarii care au optat pentru plata în cont vor vedea suma de 400 de lei virată direct pe card, fără demersuri suplimentare. Important: nu este nevoie de cereri sau programări – plata se face automat pentru toți cei eligibili.
Bani pentru pensionari, înainte de Crăciun: Când va intra a „13-a pensie” pentru cei cu pensii mici
”Cei 400 de lei în plus îi vor primi la pensia din decembrie. Este mecanismul care a fost folosit și la începutul anului, iar acești 400 de lei, de fapt 800 de lei per total, au venit din cauza faptului că nu s-a indexat punctul de pensie la 1 ianuarie 2025. Și s-a dorit compensarea, pentru a proteja cât de cât puterea de cumpărare a pensionarilor cu venituri mai mici”, a adăugat ministrul Florin Manole.
Pensii 2025. Cine sunt românii care primesc a 13-a pensie, în sumă fixă de 800 de lei
”Pentru anul viitor, este această idee a înghețării veniturilor. Dar cred că această temă trebuie reluată și discutată, pentru că, astăzi, inflația este mare deja. Asta se traduce printr-o putere de cumpărare scăzută pentru cetățeni, indiferent că vorbim despre salariați sau pensionari. Anul viitor vom avea o inflație mai mică decât anul acesta, dar și ea semnificativă, fapt care va afecta, încă o dată, puterea de cumpărare. Asta nu este doar o temă socială, ci este și o temă economică. Puterea de cumpărare scăzută se traduce printr-un consum scăzut, care se traduce în producție și locuri de muncă mai puține”, a mai spus ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Florin Manole.
„2.750.000 de pensionari cu venituri mai mici sau egale cu 2.574 lei vor primi în decembrie 2025 sprijinul financiar de 400 lei, a doua tranșă din ajutorul de 800 lei acordat în acest an.
Avem acești bani în buget și vor ajunge la cei care sunt cei mai afectați în această perioadă. Ştim că nu rezolvă multe dintre problemele cotidiene, dar aduce un ajutor concret în prag de iarnă. Este o măsură de protecţie socială la care nu am renunţat şi care va fi binevenită”, a declaratşi cu alt prilej ministrul Muncii, Petre Florin Manole, potrivit România TV.
Guvern: Persoanele defavorizate vor beneficia în continuare de tichete sociale în valoare de 250 lei, până la finalul acestui an, în două tranşe, a câte 125 de lei / Tichete sociale de 500 de lei, pentru elevii defavorizaţi
Guvernul a aprobat, recent, o Ordonanţă care prevede că persoanele defavorizate vor beneficia în continuare de tichete sociale pentru produse alimentare şi mese calde în valoare de 250 lei, până la finalul acestui an, în două tranşe, a câte 125 lei. Pentru anul 2025 numărul total de beneficiari estimat este 1.623.336 persoane, iar efortul bugetar pentru alimentarea acestor carduri este de 372 milioane lei, a anunţat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru. În plus, Guvernul a majorat bugetul destinat elevilor defavorizaţi din învăţământul preuniversitar de stat (preşcolar, primar, gimnazial), în contextul în care numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, depăşind 674.000 de elevi în anul şcolar 2024–2025, iar aceştia vor primi un sprijin anual în valoare de 500 lei/elev, sub formă de tichete sociale.
Guvernul a adoptat o Ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile. Astfel, persoanele defavorizate vor beneficia în continuare de tichete sociale pentru produse alimentare şi mese calde în valoare de 250 lei până la finalul acestui an.
E OFICIAL! Vouchere de până la 40.000 de lei pentru români! Cine le primește și în ce condiții
Acordarea se va face în două tranşe a câte 125 lei. Ordonanţa de urgenţă modifică o serie de acte normative cu impact in domeniul social, cuprinse în Programul ”Sprijin pentru România”.
Astfel, pentru anul 2025 numărul total de beneficiari estimat este 1.623.336 persoane, iar efortul bugetar pentru alimentarea acestor carduri este de 372 milioane lei.
Potrivit ministrului Investiilor, beneficiază de acest sprijin pensionarii cu vârsta de minimum 65 de ani, care beneficiază de indemnizaţie socială, copiii şi adulţii cu grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei; familiile şi persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune (313 lei / lună / membru de familie respectiv, 456 lei pentru persoanele singure cu vârsta de cel puţin 65 de ani).
Finanţarea provine din bugetul de stat şi fonduri europene nerambursabile, prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială.
Prin acelaşi act normativ, Guvernul a majorat bugetul destinat elevilor defavorizaţi din învăţământul preuniversitar de stat (preşcolar, primar, gimnazial), în contextul în care numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, depăşind 674.000 de elevi în anul şcolar 2024–2025.
Aceştia vor primi un sprijin anual în valoare de 500 lei/elev, sub formă de tichete sociale, finanţate din fonduri externe nerambursabile. Măsura se implementează prin POIDS, Prioritatea 10 – Incluziune socială.
Şi salariaţii pot primi un fel de al 13-lea salariu sub formă de bonusuri. Beneficiile extrasalariale pe care angajatorii le pot oferi în 2025: unde le stabilim și ce plătim la stat pentru fiecare
Legislația impune angajatorilor să asigure transparența beneficiilor extrasalariale prin includerea acestora în contractele individuale de muncă. Deși există un spațiu de flexibilitate pentru avantajele acordate neregulat, beneficiile promise trebuie specificate explicit pentru a evita ambiguitățile. Abordarea fiscală este esențială, având în vedere inclusiv, atunci când e cazul, un plafon global de neimpozitare de 33%, pe lângă regimul specific fiecărui tip de beneficiu.
Codul Muncii impune ca avantajele pe care angajatorul le oferă să fie menționate în mod expres în contractele individuale de muncă, asigurând astfel angajaților o transparență mai mare și o garanție mai solidă că vor primi acele tichete, prime, bonusuri sau alte avantaje promise la interviu. Angajatorul are însă ceva „spațiu de manevră” în privința avantajelor oferite în mod neregulat. Cu alte cuvinte, în privința acelor avantaje pe care nu le oferă în mod constant, ar fi suficient să prevadă în contracte ideea că „se pot oferi și alte avantaje”, fără să le numească pe fiecare în mod expres de la momentul încheierii contractului. Dar dacă discuția, înainte de semnarea contractului, e că se vor oferi X și Y avantaje extrasalariale, în considerarea cărora, poate, candidatul a luat decizia de a semna contractul, e absolut necesar ca ele să figureze în contract.
În anumite ocazii speciale, angajatorii pot acorda cadouri salariaților de până la 300 de lei fără să plătească taxe salariale la stat. Plafonul se aplică, mai precis:
Cât privește implicațiile asupra impozitului pe profit, în limita acestei sume, cheltuielile cu tichetele reprezintă cheltuieli sociale a căror deductibilitate e limitată.
Tichetele de creșă sunt bilete de valoare acordate lunar angajaților, având scopul de a acoperi parțial sau integral taxele de creșă sau servicii de educație timpurie antepreșcolară. Acestea pot fi utilizate exclusiv pentru achitarea taxelor la creșa copilului, iar, din octombrie 2024, plafonul de acordare al acestora este de 660 lei lunar (plafonul se indexează periodic, înregistrând în general creșteri de câteva zeci de lei anual). Tichetele de creșă sunt considerate avantaje de natură salarială pentru care se datorează impozit pe venit în procent de 10% aplicat la valoarea nominală a acestora și nu se datorează contribuții sociale obligatorii. Tichetele nu se includ în acel plafon global de 33% însă. Aceste sume de bani nu sunt încasate de părinți și utilizate la ce creșă doresc sau cu oricare bonă pe care o contractează. Legea impune ca prestatorii acestor servicii să aibă contracte încheiate cu unităţile emitente ale tichetelor de creşă.
Aceeași este și situația fiscală a tichetelor culturale (sunt supuse doar impozitului). „Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaților, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale”, scrie în Legea 165/2018, cu precizarea că este vorba de: abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, festivaluri, târguri și expoziții, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor; cărți, manuale școlare, albume muzicale, filme, în orice format. Valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale, este de maximum 220 lei/lună, respectiv de maximum 440 lei/eveniment. Și aici vorbim de indexări periodice ale plafoanelor, realizate prin ordin de ministru.
Din 2024 a devenit posibilă și aplicarea facilităților fiscale pentru educația timpurie. Facilitatea constă în faptul că sumele suportate de angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi de educaţie timpurie, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil, sunt considerate venit neimpozabil și sunt scutite și contribuții sociale (și cu condiția ca, alături de alte avantaje, să se încadreze în plafonul global lunar de 33%). Neimpozabilitatea și scutirea de contribuții se aplică, în acest plafon de 1.500 de lei/lună/copil, nu doar sumelor avansate de angajator, ci și celor plătite direct de angajat, dar pe baza documentelor justificative prezentate de angajat.
Mai există, de asemenea, o facilitate fiscală pentru abonamentele de sport pentru întreținere, prevenire sau terapie. Plafonul de netaxare și de deductibilitate pentru aceste abonamente este de 100 de euro anual. Abonamentul trebuie să fie la furnizori ale căror activități sunt încadrate la codul CAEN 9311 (activități ale bazelor sportive), la codul CAEN 9312 (activități ale cluburilor sportive) sau la codul CAEN 9313 (activități ale centrelor de fitness). Totodată, în afara acestui plafon de neimpozabilitate individual, sumele rămân neimpozabile dacă se încadrează în plafonul global stabilit pentru beneficii de acest fel: cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii.
Salariații pot primi din partea angajatorilor lor, mai nou, un tip de bonus prin care să-i plătească pe cei care-i ajută cu diversele activități casnice – tichetele pentru plata muncilor pe care le prestează lucrătorii casnici, conform Legii nr. 111/2022 privind activitatea prestatorului casnic. Pentru a-i sprijini pe angajați să beneficieze de munca acestor prestatori și, astfel, să petreacă mai puțin timp cu treburile casnice, să utilizeze acel timp pentru odihnă sau activități recreative, angajatorilor li s-a oferit, prin această lege, posibilitatea de a le da angajaților, ca beneficiu extrasalarial, astfel de tichete pentru plata lucrătorilor casnici, cu plata exclusiv a impozitului pe venit (nu sunt supuse, așadar, contribuțiilor).
Pentru a încuraja recurgerea la abonamente medicale private și contribuția la fonduri de pensii facultative (Pilonul III), legiuitorul a prevăzut demult în Codul fiscal deductibilitatea sumelor plătite pentru acestea, limitat, desigur, dar indiferent dacă sunt plătite din buzunarul angajatului sau din acela al angajatorului.
Salariații pot să-și facă abonamente private la sănătate și să beneficieze de deducerea lor, conform legislației fiscale, în limita a 400 de euro pe an (echivalentul în lei al acestei sume), dar și angajatorii pot să suporte pentru angajații lor costurile unor prime de asigurare sau abonamente medicale. Regimul fiscal aplicabil acestor asigurări voluntare și servicii medicale este diferit în funcție de cine la suportă.
Plafonul de 400 de euro/an aplicat în cazul primelor de asigurare voluntară de sănătate și a serviciilor medicale sub formă de abonament suportate de angajator pentru angajații proprii reprezintă, pentru angajați, avantaje în natură neimpozabile. Angajații beneficiază de o deducere la calculul impozitului pe venit în sumă de 400 de euro/an, dacă sumele sunt suportate de către aceștia, respectiv de un avantaj neimpozabil de 400 de euro/an, dacă sumele sunt suportate de angajator pentru angajații proprii.
La impozitul pe profit, cheltuielile suportate de angajator reprezentând servicii medicale sub formă de abonament pentru angajații lor abonați sunt cheltuieli deductibile la determinarea rezultatului fiscal, dacă sunt asimilate salariilor. De asemenea, primele de asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii nu sunt supuse nici contribuțiilor sociale.
Angajatul care are un contract încheiat cu un fond de pensii privat pentru a contribui la Pilonul III de pensii (cele facultative) îl poate folosi pentru a cere de la angajator aplicarea deducerii acestuia din impozitul pe venit – nu oricum însă, ci în limita a 400 de euro pe an, potrivit Codului fiscal.
În aceeași măsură, și angajatorii pot să le plătească angajaților lor astfel de contribuții la fondurile de pensii facultative. Și aici se aplică plafonul de 400 de euro pe an. Potrivit Codului fiscal, aceste cheltuieli sunt integral deductibile la determinarea rezultatului fiscal (nu se regăsesc printre excepțiile de la regula deductibilității cheltuielilor salariale), în cazul impozitului pe profit. Orice depășește acest plafon este considerat beneficiu extrasalarial și taxat în consecință.
Dincolo de aceste plafoane individuale de netaxare, trebuie ținut cont că ambele beneficii extrasalariale se supun plafonului global lunar de netaxare de 33%.
„Teambuilding-ul reprezintă o modalitate de interacțiune între persoanele care lucrează într-o organizație și un proces gândit să îmbunătățeasca relațiile și raporturile dintre membrii unui grup. Este o practică din ce in ce mai răspândită din dorința de a crește motivarea și retenția angajaților. Ca orice alte cheltuieli ale companiei, și aici vorbim despre un regim fiscal aplicabil de la caz la caz: „de ce organizăm teambuildingul” este întrebarea esențială la care trebuie să răspundem pentru a putea încadra corect cheltuiala. Dar ce documente trebuie să avem pentru a nu avea probleme cu organul fiscal?”, explicau specialiștii Accace într-un material realizat în 2023.
Pe scurt, teambuilding-ul nu are același scop și același conținut în toate situațiile: uneori vorbim de vacanțe pe banii firmei, alteori strict de formare profesională. De aceea specialiștii recomandă clarificarea scopului teambuilding-ului de fiecare dată.
Apoi, în ceea ce privește companiile a căror politică e să permită utilizarea mașinilor de serviciu și în scop personal, precizarea acestui aspect încă din contractul de muncă este mai mult decât indicată. Termenii în care pot fi folosite mașinile de serviciu trebuie foarte clar trasați, inclusiv cu privire la folosirea în afara granițelor. Perspectiva fiscală asupra acestor cheltuieli este, de fapt, cea care poate ajunge să pună cel mai frecvent probleme companiilor, pentru că încadrările greșite constatate de inspectori aduc și mai multe costuri firmelor. Din perspectiva impozitului pe profit, folosirea autovehiculelor și în scop personal înseamnă că cheltuielile sunt deductibile în limita a 50%, fără necesitatea de a prezenta foi de parcurs. De asemenea, TVA-ul este deductibil în limita a 50% fără necesitatea de a prezenta foi de parcurs.