Vine a 13-a pensie! Nu o aduce poştaşul, ci intră pe card dacă ai cotizat începând cu 2008

Se plăteşte a 13-a pensie, chiar dacă Nicuşor Dan a restricţionat plăţile la Pilonul II. Ultimele date ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) arată că activul mediu încasat de cei cărora li s-a născut deja dreptul la pensie a crescut substanțial în ultimele luni și a ajuns să echivaleze cu mai mult de 12 pensii lunare medii încasate de la stat sau aproape 27 de pensii lunare minime.

Concret, în primele nouă luni din 2025, au fost 52.531 de participanți (sau rude, în cazul deceselor) beneficiari. Pentru ei, fondurile de pensii au plătit 1,78 de miliarde de lei, ceea ce face ca activul  mediu să ajungă la aproape 34.000 de lei, față de doar 31.000 de lei la jumătatea anului și cu aproximativ 50% mai mult decât activul mediu aflat acum în conturile celor 8,3 milioane de participanți la sistem. Pensia media plătită în din sistemul de stat în 2025 a fost de circa 2.800 de lei pe lună (circa 33.600 de lei pe an), în timp ce pensia socială (minimă) se oprește la 1.280 de lei.

Pensii 2026. Românii care rămân fără pensie din ianuarie, plata se suspendă până în 2027

Față de primele nouă luni ale anului trecut, creșterea este fulminantă, însă trebuie precizat că ea se datorează mai ales unei schimbări importante în structura plăților, deși o influență a avut și randamentele bune obținute de administratorii din plasarea activului participanților. Mai exact, numărul pensiilor de invaliditate a scăzut substanțial, context în care procentul pensiilor plătite pentru cei care au atins vârsta legală a crescut, crescând astfel și suma medie achitată.

Alte articole

S-a dat votul final pe noua lege a pensiilor private. Măsură decisivă după decizia CCR pentru eliminarea discriminării și protejarea echității între pensionari

Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată de Senat în acord cu decizia CCR. De când se aplică

Important! Poţi verifica online banii din contul tău: 

• Acolo poți să vezi valoarea la zi a banilor strânși în Pilonul 2, istoricul contribuțiilor virate și alte detalii care te-ar putea interesa. În plus, poți solicita administratorului tău să îți trimită scrisoarea anuală tot online, în loc de formatul pe hârtie de până acum.
• Banii tăi sunt administrați prudent și transparent, după legi și norme stricte, pentru a-ți crește economiile pentru pensie. Legislația prevede numeroase mecanisme de siguranță pentru protecția banilor tăi. Ai garanția că la vârsta pensionării vei primi cel puțin valoarea cumulată netă a contribuțiilor plătite, iar fondurile de pensii nu pot da faliment.
• Banii strânși în contul tău personal din Pilonul 2 îi vei putea accesa din momentul pensionării pentru limită de vârstă sau înainte, doar în cazul pensionării de invaliditate. În cazul decesului, banii rămân moștenitorilor tăi legali sau testamentari.

Conform datelor ASF aferente primelor 9 luni din 2025, din valoarea totală a plăților efectuate, un procent de 79,8% este aferent deschiderii dreptului la pensie, 7,8% ca urmare a decesului participantului și 12,5% ca urmare a invalidității.

În primele nouă luni ale anului 2025, ca și modalitate de plată a activului personal net, 73% dintre participanți/beneficiari au preferat plățile unice în detrimentul celor eșalonate. Ca urmare a deschiderii dreptului la pensie, au fost efectuate plăți unice în valoare de 1 miliard lei lei și plăți eșalonate în valoare de circa 419 milioane lei. Au fost înregistrate plăți unice în cuantum de 117 milioane de lei și plăți eșalonate în cuantum de 21 de milioane de lei către beneficiarii activului personal net ca urmare a decesului participantului. Pentru invaliditate, cuantumul activului net personal plătit a fost de aproximativ 181 de milioane de lei aferent plăților unice și 42 de milioane de lei prin plăți eșalonate.

Cele mai mari ponderi în totalul plăților activului personal net în semestrul I 2025 au fost înregistrate de FPAP NN (33%), FPAP AZT Viitorul Tău (24%) și FPAP Metropolitan Life (13%), fiind și fondurile cu cel mai mare număr de participanți. Plata ca urmare a deschiderii dreptului la pensie reprezintă ponderea cea mai mare în numărul plăților fondurilor de pensii administrate privat (60%).

Cum se calculează pensiile românilor care se pensionează în 2026. Cum se acordă punctele de stabilitate

Până acum, în toți cei 17 ani de existență, sistemul de pensii administrate privat a funcționat fără să beneficieze de o lege pentru plata pensiei. Mai exact, plata s-a făcut în baza unei norme ASF, conform căreia participantul ajuns la pensie sau rudele celor decedați pot opta pentru plata integrală a activului sau pentru plăți eșalonate pe cinci ani (situație care aduce o scădere a contribuțiilor și impozitelor plătite pe suma încasată. De anul acesta, însă, după ce recent legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan, situația s-a schimbat.

Pe scurt, se poate retrage inițial maximum 30% din activ, iar restul de 70% va fi plătit pe o perioadă de maximum șapte ani.  Suma lunară va fi echivalentă cu pensie socială (minimă), în prezent 1.280 de lei. Dacă după șapte ani nu este acoperit tot activul, ultima plată va echivala cu suma rămasă în conturi.

Un participant la Pilonul II va încasa peste 3 milioane de lei, altul doar 1.400 de lei

Unul dintre cei aproximativ 8,3 milioane de români care contribuie obligatoriu la pensiile private va încasa, la final, nu mai puțin de 3,2 milioane de lei, sumă care se va adăuga pensiei primite de la stat. La polul opus se află românul care va primi cea mai mică pensie privată obligatorie, de doar 1.400 de lei, după plata taxelor și contribuțiilor aferente, potrivit celui mai recent raport al Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), citat de Economica.net.
Este important de precizat că nu este vorba despre pensii lunare, ci despre suma totală acumulată în contul de pensie privată obligatorie (Pilonul II), care va fi plătită beneficiarilor conform legislației în vigoare.

 Ce arată datele după 17 ani de funcționare a Pilonului II

După 17 ani de la lansare, sistemul de pensii administrate privat arată foarte clar un lucru: banii din conturile participanților reflectă fidel contribuțiile plătite.
>Cu cât contribuțiile au fost mai mari și mai constante, cu atât suma acumulată este mai ridicată.
Un angajat care a avut salariul mediu pe economie și pentru care angajatorul a virat contribuțiile fără întrerupere încă de la începutul sistemului a strâns, în medie, peste 50.000 de lei în contul de pensie privată.
În schimb, activul mediu pe întregul sistem, calculat pentru toți participanții, inclusiv cei cu perioade fără contribuții sau cu intrări mai târzii în sistem, este de puțin peste 22.000 de lei, adică nici măcar jumătate din suma acumulată de un contributor constant.

Doar jumătate dintre participanți au contribuții virate lunar la Pilonul II

Una dintre marile probleme ale sistemului este faptul că doar aproximativ jumătate dintre participanți au contribuții virate efectiv în fiecare lună.
Deși legea prevede că 4,75 puncte procentuale din contribuția totală la asigurările sociale (CAS), de 20,5%, trebuie direcționate către Pilonul II, acest lucru nu se întâmplă în mod constant pentru toți salariații.
Explicațiile țin de perioadele fără contract de muncă, munca nedeclarată, veniturile fluctuante sau situațiile în care angajatorii nu virează la timp contribuțiile.

Toate aceste probleme se traduc direct în sume mai mici la pensia privată.

Ce pot face românii care au puțini bani în cont

Chiar și pentru participanții care au acumulat sume reduse, există soluții pe termen lung.
Primul pas este verificarea contribuțiilor, pentru a se asigura că angajatorul virează corect banii către sistemul de pensii, inclusiv partea aferentă Pilonului II.
Un al doilea pas important este monitorizarea randamentelor fondurilor de pensii.
Participanții pot alege să se mute gratuit de la un fond la altul, către unul mai performant, fără comisioane sau penalități.

Pe termen lung, diferențele de randament pot avea un impact semnificativ asupra sumei finale acumulate.

Pilonul II, un sistem mare, dar fără lege de plată timp de aproape două decenii

Sistemul de pensii administrate privat a ajuns între timp la peste 8,3 milioane de participanți, administrează active totale de peste 200 de miliarde de lei și are zeci de mii de persoane care îndeplinesc condițiile pentru a încasa pensia.
Cu toate acestea, timp de peste 16 ani, nu a existat o lege clară care să stabilească modul de plată a banilor către beneficiari.
În această perioadă, plățile s-au făcut pe baza unor norme emise de ASF, nu a unei legi dedicate.
Situația s-a schimbat odată cu adoptarea unei legi a plății pensiilor private.
Potrivit noilor reguli, aplicabile de anul acesta, persoanele care dobândesc dreptul la pensie, fie că vorbim despre atingerea vârstei legale, incapacitate de muncă din cauza unui handicap sau moștenitorii participanților decedați, vor putea încasa inițial cel mult 30% din suma acumulată.
Restul banilor vor fi plătiți eșalonat, în tranșe egale cu pensia socială minimă, pe o perioadă de maximum șapte ani.
În prezent, conform normelor ASF, pensia privată putea fi plătită fie integral, fie în tranșe eșalonate pe maximum cinci ani, la alegerea participantului sau a moștenitorilor.
Datele arată că aproximativ 250.000 de români au ajuns până acum să încaseze pensia privată, iar peste 75% dintre ei au ales plata unică, preferând să primească toți banii deodată.