Se împlineşte UN AN de când românii "şi-au luat ţara înapoi". Ce promitea Klaus Iohannis pe 16 noiembrie 2014

Publicat: Luni, 16 Noiembrie 2015 10:55 // Actualizat: Luni, 16 Noiembrie 2015 10:57 // Sursa: romaniatv.net

Klaus Iohannis a câştigat, în urmă cu an, pe 16 noiembrie 2014, alegerile prezidenţiale, învingându-l pe candidatul PSD, Victor Ponta, după o campanie electorală extrem de dură, proteste în stradă şi scandaluri privin votul din Diaspora.

Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale din 2014, învingându-l, în al doilea tur de scrutin, cu 54,43 la sută din voturi, pe premierul în funcţie de atunci, Victor Ponta. Victoria sa a fost surprinzătoare pentru mulţi, mai ales după ultimele săptămâni de campanie. Scorul s-a întors în favoarea lui Iohannis abia pe la mijlocul zilei de 16 noiembrie, când la vot au început să iasă tot mai mulţi români, mai ales tineri, revoltaţi de ceea ce se întâmplase la scrutinul din diaspora în primul tur - cozi uriaşe şi închiderea secţiilor de votare înainte a apuca toată lumea să voteze, se arată într-o analiză a Mediafax.

Prima reacţie a preşedintelui ales după victoria obţinută a venit pe Facebook, acesta devenind, de altfel, modul în care Iohannis a comunicat din ce în ce mai des cu românii după seara de 16 noiembrie. "Am câştigat! Ne-am luat ţara înapoi", a scris atunci Iohannis, adăugând şi un clip în care le mulţumea românilor pentru vot, considerând că acesta este primul pas către o "altfel de Românie". "Votul nostru a fost şi rămâne unul pentru raţiune, pentru dialog şi responsabilitate. Avem ocazia de a-l demonstra şi în fapte!", mai spunea Iohannis în seara victoriei.

Declaraţiile lui Iohannis veneau după săptămâni lungi de campanie dură dusă cu Victor Ponta, în condiţiile în care nu era văzut drept un favorit în această competiţie. Iohannis se clasase pe locul al doilea în primul tur de scrutin, cu peste zece procente în urma premierului. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin pornea de la unul dintre cele mai mari scandaluri electorale din istoria României de după 1989: votul din diaspora.

La primul tur de scrutin, în străinătate au fost organizate puţin sub 300 de secţii de votare. Numărul a fost considerat insuficient, însă guvernanţii s-au apărat, spunând că respectă structura de la alegerile prezidenţiale din 2009. Mobilizarea la vot a fost mult mai mare, astfel încât s-au format cozi imense în faţa ambasadelor şi a consulatelor. Imaginile cu românii care aşteptau în stradă ore în şir să voteze au fost amplu mediatizate în ziua votului, devenind ulterior şi un subiect de campanie pentru Klaus Iohannis.

Românii din străinătate au cerut atunci prelungirea programului de vot, însă Biroul Electoral Central (BEC) a respins toate cererile. Astfel, la finalul scrutinului, existau în continuare foarte mulţi români din diaspora care nu reuşiseră să voteze. Au urmat cereri de demisii, vizat fiind în primul rând ministrul de Externe de atunci Titus Corlăţean. În scandal s-a implicat şi preşedintele în funcţie, Traian Băsescu, cerându-i la rândul său ministrul de Externe să plece din funcţie. Titus Corlăţean a fost înlocuit între cele două tururi de scrutin cu Teodor Meleşcanu, candidat independent la Preşedinţia României şi apropiat al coaliţiei PSD-UNPR-PC-PLR, dar care fusese eliminat din competiţie. Corlăţean a demisionat sub pretextul refuzului de a încălca legea prin deschiderea unor noi secţii de votare pentru al doilea tur de scrutin, aşa cum i se cerea şi aşa cum BEC recomandase.

CITEŞTE ŞI IMAGINI INEDITE cu preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni VIDEO

În acel context, echipele lui Victor Ponta şi Klaus Iohannis negociau organizarea unor dezbateri între cei doi candidaţi, având în vedere că astfel de evenimente lipsiseră în primul tur de scrutin. Propunerea PSD de a organiza patru dezbateri televizate, la patru posturi de ştiri, a fost respinsă de ACL, Iohannis solicitând o platformă "neutră" pentru aceste dezbateri. Contraoferta lui Iohannis a fost o dezbatere la Parlament, pe modelul celei din 2009, însă Ponta a refuzat. Contrele au continuat, după ce Universitatea de Vest din Timişoara s-a oferit să găzduiască o astfel de dezbatere, invitaţia fiind acceptată de Klaus Iohannis, dar refuzată de Victor Ponta. Şi Traian Băsescu s-a implicat, invitându-i pe cei doi la Palatul Cotroceni.

În aceste condiţii, Victor Ponta a început turul televiziunilor de ştiri, mergând la două posturi: Antena 3 şi România TV. Ambele emisiuni la care a participat Ponta au fost promovate ca fiind "dezbateri electorale" de la care Klaus Iohannis lipsea, fiind filmat în schimb un scaun gol, cu numele candidatului ACL pe el. În paralel, Iohannis participa la o emisiune pe un alt post de televiziune. Ponta a continuat, mergând la o "dezbatere" a Antenei 3, la care a fost folosit acelaşi scaun gol, cu numele lui Klaus Iohannis.

Candidatul ACL a anunţat apoi, surprinzător, că va participa la ultimele două dezbateri, de la Realitatea TV şi de la B1TV. După prima dezbatere, Iohannis a fost criticat pentru prestaţie, mai ales după ce nu i-a replicat lui Ponta în urma câtorva afirmaţii ale premierului. Un exemplu a fost afirmaţia lui Iohannis potrivit căreia "fiecare cetăţean are dreptul la vot". "E o lozincă", i-a replicat Ponta imediat, după care l-a întrebat pe Iohannis cum ar face el ca votul din diaspora să fie organizat bine. Iohannis nu a comentat atunci afirmaţia lui Ponta.

Un alt moment important din această primă dezbatere a avut loc atunci când Victor Ponta i-a cerut lui Iohannis să-şi prezinte scuze faţă de soţia sa, Daciana Sârbu, pentru un articol publicat în ziarul de promovare al ACL despre presupuse falsuri în declaraţia de avere. Iohannis i-a cerut la rândul său lui Ponta să-şi ceară scuze pentru acuzaţiile de trafic de copii, însă Ponta a refuzat, spunând că el nu a lansat astfel de acuzaţii şi ignorând campania PSD dusă, în principal, de senatorul Gabriela Firea. Ulterior, Iohannis şi-a prezentat scuze singur.

În cea de-a doua dezbatere, Klaus Iohannis a avut o prestaţie mult mai bună. S-a contrat cu Ponta de mai multe ori pe tema corupţiei, cerându-i premierului angajamente clare că anumite legi, precum cea privind amnistia şi graţierea, nu vor fi adoptate, iar voturile din Parlament pentru cererile justiţiei nu vor mai fi blocate. Acestea au devenit, de altfel, şi teme ale mandatului lui Iohannis.

Cel mai important moment a fost însă la finalul dezbaterii, când Victor Ponta a reluat tirul de atacuri la adresa lui Iohannis pe motiv că acesta ar fi candidatul şi continuatorul lui Traian Băsescu. Ponta a afirmat că în timpul dezbaterii parcă l-ar fi văzut pe Traian Băsescu, pentru că Iohannis are "acelaşi fariseism, aceeaşi idee că îi prosteşte pe români". Replica lui Iohannis a venit imediat, încheiind dezbaterea: "Oare i-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru? Pe mine m-a refuzat, pe dumneavoastră v-a pus. Concluzia, dragi români, o trageţi simplu", a răspuns Iohannis.

Dezbaterea a avut loc cu patru zile înaintea celui de-al doilea tur. Sub sloganul "România lucrului bine făcut", Iohannis a intrat în a doua competiţie cu un handicap de 10 procente, însă a reuşit să îl învingă pe Victor Ponta, în cursul unei zile în care protestele şi nemulţumirile privind votul din diaspora s-au repetat. Între timp, se mobilizaseră foarte mulţi români şi pe reţelele de socializare, fiind distribuite încontinuu imagini cu cetăţeni care încercau să voteze în străinătate şi stăteau la cozi interminabile. De altfel, şi numărul votanţilor s-a dublat: în primul tur, participaseră 160.000 de români la vot în diaspora, în timp ce la al doilea tur de scrutin au participat aproape 380.000.

Ideea lui Iohannis de schimbare a României a pornit şi cu schimbarea Guvernului. La doar o săptămână după ce a câştigat alegerile, preşedintele, care încă nu îşi preluase mandatul, spunea că speră într-o schimbare a Executivului condus de Victor Ponta cel târziu odată cu alegerile din 2016, însă nu excludea varianta ca majorităţile din Parlament să se reconfigureze chiar din 2015.

CITEŞTE ŞI Ce i-a spus Iohannis unui protestatar care îl huiduia în Piaţa Universităţii: "A fost foarte SEC"

"Este nevoie de o schimbare de Guvern, pentru că Guvernul pe care îl avem acum este pur şi simplu ineficient. Este clar că nu este suficient să-mi doresc să avem alt Guvern. (...) După părerea mea, cel târziu în 2016 după alegerile parlamentare va fi partidul meu la guvernare. În anul 2015, este foarte posibil să avem o schimbare a raporturilor în Parlament. Se schimbă raportul puterilor. Este posibil ca în 2015 să ajungem la altă majoritate în Parlament. Formaţiunile din Parlament îşi pot schimba opţiunile", spunea, în noiembrie 2014, Klaus Iohannis.

După preluarea mandatului, atacurile la Cabinetul condus de Victor Ponta au devenit din ce în ce mai clare. În ianuarie 2015, Iohannis repeta că nu face "niciun secret" din faptul că îşi doreşte "Guvernul său", condus de PNL. "Una este ce avem acum, colaborăm instituţional, alta este dacă va fi un guvern, acum sau după 2016, cu cât mai repede cu atât mai bine. (...) Un Guvern cu care mă simt confortabil, cu care, dacă merge la Bruxeles, să spună: «domnule preşedinte, Guvernul meu şi cu mine..»", afirma atunci preşedintele.

Situaţia s-a complicat totuşi pe 5 iunie, cu câteva zile înainte de dezbaterea moţiunii de cenzură, atunci când premierul Victor Ponta a ajuns în faţa procurorilor DNA, ulterior acesta devenind urmărit penal în dosarul Turceni-Rovinari, în care era cercetat şi Dan Şova.

Preşedintele a început să-i ceară insistent demisia lui Victor Ponta după acel moment, prima ieşire publică a lui Iohannis având loc chiar în aceeaşi zi. "Am aflat că primul-ministru Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea, este o situaţie imposibilă pentru România ca primul ministru să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, cel mai grav lucru pentu România acum este o criză politică. Acând în vedere toate acestea, solicit demisia lui Victor Ponta! Am comunicat acest fapt primului ministru acum câteva minute, într-o discuţie pe care am avut-o", a spus Iohannis, pe 5 iunie.

Premierul a refuzat să demisioneze. Iohannis şi-a reluat apelul cu mai multe ocazii. "Nu am nimic de adăugat, îmi menţin acea evaluare din 5 iunie", a spus Iohannis, după ce Ponta a fost inculpat. Ulterior, preşedintele a spus că "situaţia este din ce în ce mai problematică pentru primul ministru, pentru Guvern şi pentru PSD", iar România are mult de suferit de pe urma acestor probleme. "Soluţia ar fi cu siguranţă, cea mai simplă, cea pe care am propus-o şi în iunie", a spus preşedintele, după ce Ponta a fost trimis în judecată.

Declanşatorul a fost cu totul altul. În noaptea de 30 octombrie avea loc în clubul Colectiv un incendiu în urma căruia au murit, în prima seară, 27 de persoane, iar acum numărul persoanelor decedate a ajuns la 55. Două zile mai târziu, avea loc în Capitală un marş al tăcerii la care au participat aproximativ 8.000 de persoane. După cele trei zile de doliu naţional decretate de Guvern, în 3 noiembrie au ieşit în stradă aproximativ 25.000 de persoane, manifestaţia fiind anunţată drept una împotriva primarului Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, considerat vinovat pentru tragedie, mai ales după declaraţiile acestuia potrivit cărora nu are ce să îşi reproşeze. Manifestanţii au cerut atunci şi demisiile lui Victor Ponta şi Gabriel Oprea.

În 4 noiembrie, Victor Ponta a decis să să-şi depună mandatul, ducând la demisia întregului Guvern. De la declanşarea tragediei şi până la demisia lui Victor Ponta, Iohannis a fost o prezenţă discretă. În seara tragediei, preşedintele a postat un mesaj pe Facebook.

"Sunt cutremurat şi profund îndurerat de tragicul eveniment care s-a produs în această seară în centrul Capitalei. Este un moment foarte trist pentru noi toţi, pentru naţiunea noastră şi pentru mine personal. În aceste momente dureroase, îmi exprim întreaga compasiune şi solidaritate faţă de familiile celor afectaţi de această tragedie. Totodată, asigur familiile afectate de acest eveniment zguduitor de întregul sprijin al celor implicaţi în operaţiunile de salvare şi îi rog să aibă încredere că instituţiile responsabile depun toate eforturile pentru ca efectele catastrofei să fie cât mai limitate", a scris Iohannis, după mai puţin de două ore de la petrecerea tragediei.

O zi mai târziu, Iohannis a mers la clubul Colectiv, venind cu o nouă reacţie, pe Facebook, care a dat tonul zilelor care aveau să urmeze. "Sunt revoltat că o astfel de tragedie de proporţii s-a putut întâmpla. Nu mai putem continua pe principiul „lasă că merge şi aşa"", a scris preşedintele.

Ca urmare a demisiei lui Victor Ponta, în 4 noiembrie, Klaus Iohannis a convocat imediat consultări cu partidele parlamentare. În urma consultărilor cu partidele, dar şi cu societatea civilă, Klaus Iohannis a anunţat numele viitorului premier: fostul comisar european Dacian Cioloş. 

loading...
1 Comenteaza // Vezi comentarii
Loading...
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
16 nov 11:31
Răspunde | Votează email 0 email
elena
OFERTA de lucru la domiciliu, in tara sau strainatate !Part time sau full time, poti castiga din prima luna 100 Euro !!!
Se lucreaza comod, de acasa 2-3 ore pe zi si fiecare isi stabileste programul sau de lucru!
Avem nevoie de persoane serioase, inzestrate cu calm si rabdare.
Conditii necesare:
- calculator + internet, cunostinte minime operare
Instruirea se ofera gratuit sub forma unor lectii trimise prin email.
Se ofera contract legal ! Daca crezi ca ai aptitudinile necesare trimite un
mesaj cu subiectul DETALII
TU CE MAI ASTEPTI?
Cereti acum detalii la adresa de email: [email protected]
1
EUR
4.8393
RON
07 Jun
noapte 16 °
zi 29 °
Ultimele joburi adaugate
24 H