România va dispune, până la sfârşitul acestui an, de întreaga dotare tehnologică necesară tipăririi bancnotelor euro, a declarat recent Cristian Popa, preşedinte al Comisiei de numismatică din Banca Naţională a României şi membru al Consiliului de administraţie al băncii.
„În ceea ce priveşte procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroşi să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naţionale a României, RA Imprimeria BNR şi RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităţilor tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro.
Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârşitul acestui an, în urma unor investiţii ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puţin. Din punct de vedere tehnic, vom avea capacitatea de imprimare a biletelor de bancă euro, la standardele foarte înalte cerute de Banca Centrală Europeană.
La rândul său, Monetăria Statului deţine infrastructura tehnologică şi competenţele profesionale necesare pentru desfăşurarea activităţilor de producţie a monedei euro, în conformitate cu cerinţele şi standardele impuse de autoritatea monetară europeană“, a spus Cristian Popa.
Mircea Coșea, profesor de economie, a explicat, într-un interviu pentru DC News, ce ar însemna trecerea României la moneda euro, după ce Bulgaria a decis adoptarea monedei euro de la 1 ianuarie 2026.
„Este necesar să trecem la euro, în mod sigur, pentru că suntem în sistemul Uniunii Europene care, până la urmă, va trebui să fie reprezentat în toate țările de această monedă. Pe de altă parte, mi se pare că deocamdată suntem într-un stadiu mai mult de pregătire, fiindcă nu sunt îndeplinite condițiile. S-a mai încercat o astfel de pregătire acum vreo 10 ani, când BNR formase un fel de comitet.
Bulgaria a trecut la euro pentru că avea un sistem mult mai favorabil de trecere la euro, în condițiile în care nu are bancă națională. Bulgaria lucrează pe un sistem adoptat de la Germania încă din 1990. Banca Națională a României este, însă, un element care trebuie să acționeze rapid și să pregătească tranziția“, a spus, pentru DC News, Mircea Coșea.
Când ar putea adera România la Zona Euro. Explicațiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu
România a îndeplinit condiţiile de aderare la moneda Euro prin 2013-2015, dar a renunţat la orizontul de timp în momentul în care nu a mai fost respectată ţinta fiscal-bugetară, iar asta a fost o decizie politică, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, ultima şedinţă privind adoptarea monedei euro a fost în 2018, la Academia Română, iar discuţiile pe această temă mai pot fi reluate peste 5-7 ani.
„S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile (de aderare, n.r.) prin 2013, 2014, 2015. A fost şi o decizie politică. Preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă.
S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, aşa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniştească dezbaterea, pentru că toţi au mers pe linia asta, mai mult sau mai puţin”, a răspuns Isărescu, întrebat dacă, din punct de vedere tehnic, România ar putea f pregătită să tipărească euro până la finalul anului şi dacă mai există vreun orizont de timp la care România va adopta moneda UE.
Potrivit acestuia, în 2018, BNR nu a mai vrut să colaboreze. „În 2018, dacă îmi aduc bine aminte, ultima şedinţă a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Şi am renunţat şi noi la toate comitetele, am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea de numerar: cum se aduce numerarul în ţară, cum se distribuie numerarul euro, deci eram avansaţi. Acum, dacă corecţia fiscală înseamnă cinci sau şapte ani, înseamnă că peste cinci sau şapte ani mai discutăm”, a precizat Isărescu, în conferinţa de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei.
Mircea Coșea: avantaje și dezavantaje cu trecerea la euro
Economistul a vorbit și despre avantajele și dezavantajele pe care le presupune trecerea la moneda euro, dând exemplul Greciei din urmă cu mai bine de un deceniu, când țara din sudul Europei a intrat în incapacitate de plată.
„Eu cred că în acest moment nu ar fi bine pentru România să treacă la euro, deoarece trecem printr-o situație complicată, lipsită de orice predictibilitate. Având în vedere că toate efectele politicii valutare Trump vor afecta Europa, sunt condiții în care o monedă națională este mai flexibilă și mai ușor de adaptat acestor condiții decât cei care sunt în zona euro.
În plus, dacă lucrurile vor continua să meargă atât de prost în România, cum au început să meargă din cauza aplicării acestui pachet de austeritate și țara noastră va fi în apropierea unei faze de incapacitate de plată – nu vreau să ajungem acolo – atunci, inexistența euro duce la o problemă foarte complicată, pentru că acum vreo 12 ani, când Grecia a intrat în incapacitate de plată, Banca Centrală Europeană (BCE) a salvat-o pentru că era în zona euro. Dacă nu ești în zona euro, Banca Centrală Europeană nu poate să intervină. Ăsta e un aspect negativ. Trecerea României la euro nu o văd mai devreme de trei până la cinci ani“, a conchis profesorul de economie Mircea Coșea.