Se schimbă buletinele în toată România chiar din acest an. Astfel, Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) îşi propune să emită, până la sfârşitul lui 2023, cartea electronică de identitate (CEI) la nivelul tuturor serviciilor publice comunitare din ţară, a declarat, miercuri, chestorul de poliţie Cătălin Giulescu, împuternicit director general al DGEP.

„În cea de-a doua parte a anului acestuia, la finalul verii, vom iniţia extinderea emiterii cărţii electronice de identitate la nivel naţional. Ne propunem să iniţiem această extindere la nivelul Municipiului Bucureşti şi, progresiv, să emitem la nivelul municipiilor – reşedinţă de judeţ, ulterior în toate celelalte locaţii. În momentul acesta, avem active aproximativ 630 de servicii publice comunitare la nivel naţional. Noi ne propunem ca, până la 31 decembrie 2023, să putem emite cartea electronică de identitate la nivelul tuturor serviciilor publice comunitare”, a precizat Giulescu.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Plan roşu de intervenţie la Craiova. Un mort şi doi răniţi ...

Noi detalii în cazul crimei de la Timișoara. Mirel de la Teologie ...

El a adăugat că, odată cu emiterea CEI, pentru cei care nu îşi doresc o carte de identitate cu suport electronic, va fi pusă în circulaţie şi o carte de identitate simplă, care va avea acelaşi format, cu aceleaşi elemente de securitate, cu excepţia suportului de stocare. Potrivit şefului DGEP, trecerea la un nou format al actului de identitate este „strict necesară”, pentru că este vorba „de documente care sunt supuse anumitor riscuri care evoluează”, potrivit Agerepres.ro.

„Vom iniţia extinderea la nivel naţional, în cea de-a doua parte a acestui an, a CEI şi a cărţii de identitate simple, pentru cei care nu îşi doresc o carte de identitate cu suport electronic. Este vorba de un act de identitate de acelaşi format şi folosind aceleaşi materii prime precum cartea electronică de identitate şi aceleaşi elemente de securitate, pe care le avem înmagazinate în CEI, cu excepţia suportului de stocare. Trecerea la un nou format al actului de identitate este strict necesară.

Potrivit tuturor studiilor existente, cel puţin la nivel european, un format al documentelor de identitate este necesar la fiecare patru – cinci ani, pentru că vorbim de nişte documente care sunt supuse anumitor riscuri şi riscurile evoluează. Noi avem acest document de identitate pe care îl emitem şi astăzi, punerea lui în circulaţie s-a făcut în 1997. Folosim tehnologii de producţie la nivelul anilor ‘ 90, tehnologii depăşite din punct de vedere tehnic. Pe de altă parte, avem şi foarte multe plângeri, petiţii în ceea ce priveşte dimensiunea documentului de identitate, considerată neadecvată în acest moment. În aceste condiţii beneficiem şi de dispoziţiile Regulamentului 1157/2019, care se aplică direct începând cu 2 august 2021 pe teritoriul României, şi care ne impune trecerea la un nou format securizat de act de identitate”, a explicat Cătălin Giulescu.

Noile documente nu vor conține informații privind starea de sănătate

Totodată, oficialul DGEP a asigurat că documentul nu va conţine nicio informaţie referitoare la starea de sănătate. „CEI va înlocui funcţia cardului de sănătate pentru simplu motiv că va conţine acel certificat digital pentru autentificare şi va înlocui funcţia de autentificare din actualul card de sănătate. Nu va conţine nicio informaţie referitoare la starea de sănătate. Vă va permite, în raport cu entităţile care prestează servicii medicale legate de sănătate, să vă autentificaţi în sistemul respectiv, în sensul în care în cartea electronică MAI-ul nu va înscrie nicio informaţie referitor la starea de sănătate. (…) Acestea vor putea fi accesibile în măsura în care dumneavoastră, titulari ai CEI, vă deplasaţi la un profesionist şi cereţi prestarea unui serviciu”, a transmis Giulescu, participanţilor la dezbatere.

Părintele Calistrat Chifan, despre buletinele cu cip: „Dracul nu poate fi nici cip, nici calculator, nici telefon, nici televizor” VIDEO

El a respins acuzaţiile formulate de mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi de senatorul Diana Şoşoacă, care au reclamat, printre altele, posibila ingerinţă a STS, un serviciu militarizat, în gestionarea cărţilor de identitate, faptul că proiectul în discuţie ar fi fost „politic reglementat” şi ar influenţa regimul electoral, este neconstituţional şi are legătură cu alegerile din 2024, când „unii nu trebuie să ajungă în Parlament şi în funcţii publice”.

În ceea ce priveşte securizarea CEI, problemă de asemenea ridicată de participanţii la dezbatere, Giulescu a explicat că rolul STS este acel acela de a asigura comunicarea între sistemul central, sistemul naţional de evidenţă a persoanelor şi serviciile publice comunitare locale prin intermediul unor linii de comunicaţie securizate, astfel încât informaţii să nu ajungă decât la cei în cauză.

„În ceea ce priveşte securitatea, este realizată la DGEP, la nivelul MAI, iar comunicarea între sistemul central, cel de evidenţă al persoanelor, şi cele comunitare este realizată prin intermediul STS, să fie securizată. STS-ul nu are acces. Este vorba de date criptate, sunt criptate, de ce apelăm la liniile date de STS? Pentru că este infrastructură a statului român, iar STS-ul ne asigură o securitate foarte bună, ei ne pun la dispoziţie doar linii de comunicaţie securizate”, a explicat Cătălin Giulescu.

Buletinul cu CIP sau cartea de identitate electronică vine la pachet cu mapa electronică.

Cu alte cuvinte, dosarul cu șină se transformă în mapă virtuală. Chestorul de poliție, Cătălin Giulescu, a explicat în exclusivitate la Antena 3  ce trebuie să facă românii pentru a obține cartea electronică de identitate.

”Trebuie să spun că cetățeanul, în acest moment, pentru a obține o carte de identitate, trebuie să prezinte certificatul de stare civilă și un document de proprietate sau un act de spațiu de unde noi preluăm adresa. Aceste informații vor fi digitale până la finalul anului, astfel încât certificatul de stare civilă va fi digital. Acesta va fi preluat automat dintr-un sistem informatic pe care anul acesta îl vom pune în funcțiune.

Titlul de proprietate, din care noi vom prelua doar adresa pe care o înscriem pe documentul de identitate, astfel încât cetățeanul să poată fi identificat. Prin asta va face dovada domiciliului. Aceasta adresă noi o vom prelua până la finalul acestui an în format digital de la Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) astfel încât titularul nu va mai fi obligat să prezinte nici certificatele de stare civilă, nici acest titlu de proprietate.

Mai sunt situații speciale pe care le întâlnim în viața anumitor cetățeni. Este vorba despre situații care se îndeplinesc în străinătate și pentru care au documente emise de autorități străine. Acestea nu pot fi obținute digital. În acest sens, cetățeanul, la prima prezentare în ghișeu, va trebui să prezinte documentul oficial emis de autoritatea străină pe care noi îl vom scana și îl vom introduce în această mapă pentru ca pe viitor, indiferent de evenimentul de viață pe care îl dorește, o modificare în ceea ce privește numele, adresa, să nu mai fie obligat să prezinte acel document”, a explicat Cătălin Giulescu.

Se schimbă buletinele în România! Decizia momentului privind cărțile de identitate, vor fi cu CIP din 2023
Ce înseamnă mapa virtuală? ”În acest moment proiectăm un nou sistem informatic. În momentul în care noul sistem informatic pentru evidența persoanelor va fi online, cetățeanul va putea să își acceseze personal această mapă, să își acceseze documentele și, de la caz la caz, să poată stabili chiar faptul că nu mai este necesar să stocăm aceste informații și ne va notifica.

Tot prin intermediul interfeței informatice, probabil peste 18 luni din acest moment, cetățeanul posesor de carte de identitate electronică va putea să solicite schimbarea domiciliului de la distanță, fără să mai fie nevoie prezența într-un ghișeu fizic. Tot la fel și înscrierea reședinței. Aceste servicii vor fi expuse prin interfețe informatice ca servicii digitale accesibile de la distanță.

Condiția este ca titularul cererii să fie posesor al unei cărți electronice de identitate și să putem să transferăm de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară acel set de date predefinit”, a mai explicat Giulescu.

Ce conține cartea electronică de identitate
”Instrumentul va fi cartea electronică de identitate. Cartea electronică de identitate, pe suportul de stocare, va conține un certificat digital care ne va permite să ne autentificăm în interfețele administrației publice. Vă pot confirma faptul că lucrăm în acest moment să expunem, până la finalul acestui an, niște servicii. Dar aceste servicii, în afară de cele expuse de noi, care țin de Evidența Persoanelor, vor fi expuse de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne și putem să ne gândim la cazierul judiciar, putem să ne gândim la anumite servicii expuse de colegii de la Direcția Generală Regim Permise și Înmatriculări. Toate acestea vor fi expuse prin intermediul unui proiect la care colegii mei din minister lucrează”, a explicat chestorul.

Ce se întâmplă cu românii care nu vor carte de identitate electronică
”Românii vor avea opțiunea să solicite și o carte simplă. Va fi același format doar că nu va fi dotată cu un suport electronic de stocare și vor fi în imposibilitatea să acceseze servicii digitală, a conchis chestorul Cătălin Giulescu.