Se taie o zi liberă, scandal uriaş din cauza renunţării la Ziua Marii Rugăciuni

Coaliţia guvernamentală stânga-dreapta din Danemarca, aflată la putere din decembrie şi condusă de premierul social-democrat Mette Frederiksen, intenţionează să elimine sărbătoarea religioasă cunoscută sub numele de Ziua Marii Rugăciuni, care este respectată încă din secolul al XVII-lea. Introdusă iniţial ca o zi de rugăciune, post şi penitenţă, aceasta cade în a patra vineri după Paşte şi este o dată obişnuită pentru confirmări (în Biserica Catolică, ritual de desăvârşire a botezului la copiii trecuţi de 7 ani- n.r).

Concediu de odihnă 2023. Banii cuveniți pentru zilele libere cunvenite nu pot fi sub nivelul salariului de bază

Mii de persoane s-au adunat la Copenhaga pentru a protesta faţă de un proiect de lege prezentat de guvern care prevede eliminarea unei sărbători publice. Prin anulare s-ar face economii şi astfel ar putea creşte cheltuielile pentru apărare, susţine guvernul.
Demonstraţia a fost organizată de cele mai mari sindicate din ţară, care se opun desfiinţării Zilei Marii Rugăciuni, o sărbătoare creştină care cade în a patra vineri după Paşte şi datează din 1686, potrivit Reuters.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sindicatele care au organizat protestul au estimat că au participat cel puţin 50.000 de persoane, ceea ce ar face ca aceasta să fie cea mai mare demonstraţie din Danemarca din ultimul deceniu.

Alte articole

Ilie Bolojan, despre legea salarizării unitare: „Această ierarhie de salarii nu putea fi evitată. Domnul Pîslaru are mandat ca în negocierile ce se poartă în aceste zile”

Cum se înțelege, de fapt, Ilie Bolojan cu Nicușor Dan. Premierul interimar rupe tăcerea: ”Nu e vorba de simpatii sau antipatii”

O nouă zi liberă plătită pentru angajații români în fiecare an
Abolirea vacanţei a fost propusă în decembrie pentru a ajuta la creşterea veniturilor pentru cheltuieli mai mari pentru apărare în urma războiului din Ucraina.

Guvernul a propus devansarea cu trei ani, până în 2030, a obiectivului de a atinge ţinta de cheltuieli de apărare a NATO de 2% din PIB. Acesta afirmă că cea mai mare parte din cele 4,5 miliarde de coroane daneze suplimentare (654 de milioane de dolari) necesare pentru atingerea obiectivului ar putea fi acoperită de veniturile fiscale mai mari pe care le anticipează ca urmare a eliminării vacanţei.

Sindicatele, parlamentarii din opoziţie şi economiştii au pus la îndoială efectul propunerii. Cu toate acestea, guvernul, care deţine majoritatea în parlament, afirmă că intenţionează să impună proiectul de lege.