Se taie sporurile, veste proastă pentru bugetarii care aproape îşi dublau leafa prin acest artificiu

Sporurile bugetarilor pentru condițiile de muncă vor fi incluse în salariul de bază. Senatul a adoptat tacit un proiect de lege care prevede modificarea Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice în sensul ca sporurile pentru condițiile de muncă să fie incluse în salariul de bază.

Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere și vot s-a împlinit încă din primăvară, a fost citită de vicepreședintele Senatului Virgil Guran, arată Agerpres.

Sporurile vor fi incluse în salariul de bază

Potrivit proiectului, inițiat de 27 de parlamentari PNL,  „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al sporurilor pentru condiții de muncă prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acordat pentru luna anterioară, se introduce în salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție și indemnizațiile de încadrare, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

Salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare prevăzute de prezenta lege se majorează în mod corespunzător.

Cine sunt românii care vor primi o pensie mai mare cu 1.440 de lei după recalculare. Câți ani de muncă trebuie să aibă

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, sporurile pentru condiții de muncă reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se abrogă, mai prevede actul normativ.

Conform expunerii de motive, aplicarea „deficitară” și „neunitară” a Legii salarizării bugetarilor a generat „multiple discriminări în rândul angajaților din sectorul public, precum și o reprezentare deficitară a politicii salariale în sectorul public”.

Inițiatorii proiectului arată că, „deși legiuitorul a prevăzut o ierarhizare a funcțiilor publice, în baza unor coeficienți de ierarhizare și în temeiul complexității muncii și al pregătirii profesionale, modificările legislative succesive, operate de regulă prin intermediul ordonanțelor de urgență, aparent nesemnificative, prin care au fost introduse unele sporuri salariale pentru condiții de muncă, au introdus distorsiuni majore între valoarea salariului de bază, a soldei de funcție/salariului de funcție și indemnizațiile de încadrare și cuantumul sporurilor pentru condiții de muncă”.

Se dau banii înapoi, schimbare în Codul Muncii. Ce bugetari sunt nevoiţi să returneze sumele obţinute din sporuri, salariu net şi alte beneficii

„Astfel, sporurile reglementate în aceste condiții variază de la 10 – 15% și ajung la 100% și chiar și peste această valoare pentru anumite funcții de execuție și pentru anumite familii ocupaționale, generând o imagine distorsionată asupra veniturilor brute totale ale angajaților din sectorul public”, mai explică parlamentarii PNL.

Ei completează că, prin măsurile propuse, cuantumul niciunui salariu, soldă de funcție sau salariu de funcție și indemnizație de încadrare nu va scădea și nu se generează niciun impact bugetar asupra bugetului general consolidat, cheltuielile de personal nefiind afectate.

Proiectul va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.

Ce salarii și sporuri primesc bugetarii care muncesc în zilele de weekend. Peste un milion de români lucrează la stat

Codul Muncii prevede că românii care sunt angajați în mediul privat pot lucra în zilele de sâmbătă și duminică, însă totul depinde de locul de muncă, de domeniu și de înțelegerea cu angajatorul. Lucrurile sunt diferite pentru cei care lucrează la stat. Ce drepturi au bugetarii care lucrează în weekend.

Potrivit unui raport al Minsterului Finanțelor, în România există aproape 1,3 milioane de bugetari. La finalul lunii februarie, rapoartele indicau un număr de 1.289.965 de români care lucrează la stat, cei mai mulți dintre ei fiind angajați la Ministerul Educației. Circa 64% dintre bugetari lucrează în administrația centrală.

Citește și: Salarii majorate cu 25%. Anunţul făcut de bugetarii cu cele mai multe sporuri din România

Zilele de sâmbătă și de duminică lucrate sunt reglementate de Codul Muncii pentru cei ce lucrează în mediul privat, dar lucrurile stau diferit în ceea ce privește bugetarii. Așadar, aici intervine Legea Salarizării Unitare (Legea cadru nr. 153 din 2017, intrată în vigoare la data de 1 iulie 2017).

Sporurile pentru bugetarii care lucrează în weekend

Potrivit Articolului 21, alineatul (1) din Legea Salarizării Unitare, „munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia”.

Alineatul (3) din Legea Salarizării Unitare prevede că: „În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară pestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizație de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate”.

Totodată, se ține cont și de faptul că  legea mai spune și că „plata muncii în condițiile alin. (2) și (3) se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic în scris, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii”.

Citește și: Adio salarii umflate cu sporuri. Cine sunt bugetarii care vor avea venituri mai mici de anul viitor

Guvernul taie sporurile nemeritate! Ce angajaţi vor primi salarii cu 50% mai mici. Premierul Ciolacu a anunţat şi concedieri

Guvernul intenționează să reducă sporurile și să diminueze veniturile angajaților din sectorul public care nu atrag fonduri europene. În consecință, anumite categorii de funcționari ar putea pierde până la 50% din salarii. Cine nu a adus bani europeni sau are proiecte blocate riscă să piardă aceste sporuri care sunt încasate inclusiv de primari.

Ministerul Finanţelor trebuie să îi prezinte premierului lista „privilegiaţilor” şi acesta va decide care venituri vor fi tăiate. Sporul care a fost acordat în luna martie 2024 reprezintă pentru unii aleşi locali o majorare a salariului cu 50%.

Adio salarii umflate cu sporuri. Cine sunt bugetarii care vor avea venituri mai mici de anul viitor

Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte premierului o listă cu persoanele care beneficiază de privilegii, iar acesta va decide cine va pierde anumite sume de bani.

Sporul acordat în luna martie a dus la o creștere salarială de 50% pentru unii aleși locali. Acest lucru înseamnă că primarul Capitalei primește un supliment de 6000 de lei la salariu, în timp ce un primar de comună beneficiază de aproximativ 3000 de lei în plus.

Toți europenii și mulți oameni din alte părți ale lumii beneficiază direct sau indirect de bugetul UE. Acesta ajută milioane de studenți, mii de cercetători și multe orașe, regiuni și organizații non-profit.

Toți cetățenii UE pot solicita finanțare din partea UE. În funcție de natura activității sau a proiectului dumneavoastră, puteți avea acces la diverse programe de finanțare ale UE.

Iată cele mai frecvente profiluri de beneficiari care solicită finanțare din partea UE:

• tinerii
  cercetătorii
  agricultorii
  întreprinderile
  organismele publice (orașele și regiunile)

Premierul Marcel Ciolacu a ţinzt să sublinieze recent că nu a ”ameninţat pe nimeni” atunci când a făcut declaraţiile referitoare la nemulţumirile angajaţilor din aparatul guvernamental. ”Acest lucru se întâmplă pentru că suntem în an electoral. Eu nu răspund la şantaj”, afirmă Ciolacu.

”Fiecare om are dreptul să facă… am auzit şi eu acuma că am ameninţat. Nu am ameninţat pe nimeni. Cred că sunt un om de bună credinţă şi ţin la acest lucru. Au fost vrei doi ani de guvernare de dreapta, până să intre Partidul Social Democrat la guvernare, dom-le, nu s-a dat nicio mărire de pensii, nu s-a respectat legea, cu indicele de inflaţie. Nu s-a mărit salariul minim, o sigură dată cred că s-a mărit vreo 40 de lei. S-au făcut împrumuturi. (…) Statul român nu mai face împrumuturi să susţină consumul, e pentru prima oară în istorie în România (…) Am înţeles de la angajaţii din Guvern că nu e suficient cât a propus Guvernul cinci cu cinci (procente, majorări salariale – n.r.) şi au făcut grevă. Eu atât pot, Guvernul României atât… ca să fie sustenabil, nu poate mai mult. Eu lucrez foarte bine la Guvern. Am zis: dom-le, dacă nu vă convine – ca şi dvs., dacă nu vă mai convine, staţi la televiziune, vreţi să vă mutaţi la altă televiziune ,spuneţi: dacă nu-mi măreşti salariul plec – am zis: dom-le, dacă e aşa de rău la Guvernul României, daţi-vă demisia! Eu nu am ameninţat pe nimeni, eu am zis: dom-le, eu atât pot! Eu nu-mi bat joc de România, eu nu arunc România într-un haos!”, a afirmat Marcel Ciolacu, în exclusivitate la România TV.

Premierul Ciolacu anunță creșterea salariilor pentru bugetari în două tranşe: „Se vor da oameni afară şi vom majora din economii!”

El a subliniat că ”echilibrul macroeconomic este unul foarte fragil”.  ”Hai să fim corecţi: acest lucru se întâmplă pentru că suntem în an electoral. Eu nu răspund la şantaj. Să nu mă voteze, dom-le! Eu atât pot! Eu nu pot să mai mă uit în ochii oamenilor de afaceri dacă eu fac un pas înapoi la fiecare şantaj, indiferent de aparatul propriu din Guvernul României”, a adăugat Ciolacu.

El a susţinut că, din punctul său de vedere, salariul pe care îl primesc angajaţii de la Guvern ”e un salariu bun pentru România”. Premierul Marcel Ciolacu a criticat, joi, protestul angajaţilor din aparatul de lucru al Guvernului, el arătând că ”sunt angajaţi care protestează susţinând că muncesc prea mult pentru 1.000 şi ceva de euro pe lună”. ”Cred că atât la Guvern, cât şi la Parlament, putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple. Din economiile făcute pot fi mărite apoi salariile celor care merită”, le-a transmis şeful Executivului. El a cerut ministerelor restante să finalizeze reorganizarea până pe 30 iunie, ca să reducă numărul bugetarilor, cum s-a întâmplat în fiecare lună din acest an.