Potrivit proiectului de hotărâre privind rectificarea bugetară, Primăria Capitalei ar urma să aloce o nouă sumă de bani pentru lucrările de la Catedrala Mântuirii Neamului. Astfel, pe lângă cei 15 milioane de lei (în jur de 3 milioane de euro) alocaţi deja în buget, vor mai fi daţi încă 10 milioane de lei (aproximativ 2,3 milioane de euro).

În bugetul iniţial pe anul 2018 au fost alocaţi 45,5 milioane de lei către biserici.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Mașini împotmolite în asfalt, la Constanța, după o ploaie ...

Un tânăr de 33 de ani a murit în timpul unei curse Ryanair ...

Prin rectificarea bugetară care va fi supusă votului consilierilor generali, Primăria Capitalei va acorda încă 18 milioane de lei lăcaşelor de cult, ajungând la suma de 65,5 milioane de lei. Catedrala Mântuirii Neamului a primit şi anul trecut 20 de milioane de lei (4,5 milioane de euro) de la Primăria Capitalei şi 20 de milioane de lei de la Primăria Sectorului 1, la care s-au adăugat 5 milioane de lei (peste un milion de euro) de la Sectorul 5.

Deşi au fost alocate fonduri consistente pentru construcţia edificiului, în primăvara acestui an inginerul şef Vasile Crăcăoanu spunea că nu mai sunt bani pentru continuarea lucrărilor. Catedrala Mântuirii Neamului este finalizată în proporţie de 80 la sută, iar Patriarhia Română vrea să o sfinţească la sfârşitul lunii noiembrie.

De asemenea, municipalitatea va mai aloca 42 de milioane de lei pentru consolidarea monumentelor istorice şi un milion de lei pentru restaurarea Palatului Voievodal „Curtea Veche” (până la 7,7 milioane de lei).

Încă aproape 9 milioane de lei vor fi alocaţi pentru Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB) pentru bunuri şi servicii şi 5 milioane de lei pentru diverse reparaţii. Potrivit proiectului de rectificare, se doreşte realizarea unei pagini web pentru Spitalul de Copii ŢVictor Gomoiu” şi a unui studiu de fezabilitate pentru achiziţionarea serviciilor de consultanţă şi analiză pentru informatizarea cabinetelor medicale şcolare şi universitare aflate în subordinea ASSMB.

Se mai alocă, de asemenea, tot la ASSMB, aproape 4 milioane de lei pentru modernizarea, securizarea şi eficientizarea reţelelor şi sistemelor de distribuţie apă potabilă, încălzire şi alimentare din spitale şi aproape 11 milioane de lei pentru reabilitarea blocului operator al Spitalului Clinic „Dr. I. Cantacuzino” (până la 23,4 milioane de lei). În acelaşi timp, se scad cu aproape 46 de milioane de lei cheltuielile pentru maşini, echipamente şi mijloace de transport, precum aparatele portabile de radiologie, defibrilatoare, ecografe, ecocardiografe, sistem endourologie joasă, sterilizatoare, monitoare pentru funcţiile vitale, lămpi scialitice, intrumentare, aparate de anestezie, turnuri de perfuzie, monitoare, mese pentru sălile de operaţie etc.

Se retrag bani şi de la Poliţia Locală – 8 milioane de lei (până la 66,4 milioane de lei), de la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement – aproape 3 milioane de lei (rămânând cu 146 de milioane de lei) şi de la Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic – peste 4,8 milioane de lei (până la 71,8 milioane de lei).

În schimb, se alocă aproape 6,3 milioane de lei pentru Administraţia Clădiri Rezidenţiale şi Administrative, pentru construirea de locuinţe sociale şi tineret, peste 7,8 milioane de lei pentru Centrul Cultural Lumina, pentru diverse cheltuieli cu chiria, salariile, materialele de birotică, dar şi maşini, echipamente şi mijloace de transport. Astfel, banii alocaţi centrului vor fi folosiţi pentru achiziţionarea a două sisteme PC staţie grafică în valoare de 30.000 de lei fiecare, două laptopuri pentru editare video în valoare de 18.000 de lei fiecare, alte 11 laptopuri (77.000 de lei), trei computere (15.000 de lei), un Ipad de 8.000 de lei, două serevere de 11.000 de lei fiecare, o imprimantă multifuncţională pentru bilete de 7.000 de lei, o multifuncţională profesională de 24.000 de lei, opt imprimante (15.000 de lei), patru camere video profesionale (96.000 de lei), un aparat profesional cu două obiective de 29.000 de lei şi patru televizoare (80.000) de lei. Centrul Lumina mai cere bani, printre altele, şi pentru o maşină profesională de spălat rufe de 7.000 de lei, o maşină, un aparat de sudură de 4.000 de lei, două DVD playere de 4.000 de lei fiecare şi un sistem de supraveghere video de 10.000 de lei.

Se mai alocă 2 milioane de lei pentru Centrul Clinic de Boli Reumatismale „Dr. Ion Stoia”, 4 milioane de lei pentru Spitalul Clinic Cantacuzino, pentru diverse echipamente medicale, 13 milioane de lei pentru Spitalul Foişor şi 1,4 milioane de lei pentru Spitalul de copii „Victor Gomoiu”.

Peste 2,3 milioane de lei pentru Zilele Bucureştiului – concerte pe insulă plutitoare pe Dâmboviţa, flotilă de bărci care să reprezinte regiunile istorice ale României şi care să meargă până în Londra

Proiectul Regata Marii Uniri – Flotila România Centenar 2018 se va derula în colaborare cu Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 şi cu Institutul Cultural Român Londra, la propunerea Asociaţiei.

„În contextul sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire, în egală măsură, Proiectul Regata Marii Uniri – Flotila România Centenar 2018 îşi propune ca scop principal promovarea turismului cultural cu impact asupra publicului din Bucureşti, prin manifestările organizate pe râul Dâmboviţa în cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Bucureştiului. Prin intermediul unor astfel de evenimente cu impact public semnificativ se vor oferi publicului informaţii cultural-turistice privind Bucureştiul şi România. Ambarcaţiunile vor constitui puctul de atracţie atât pe apă, în timpul paradelor, cât şi pe uscat, în cadrul expoziţiilor cu caracter cultural amenajate în timpul evenimentelor”, se arată în proiectul de hotărâre.

Conform documentului, proiectul se va desfăşura pe trei structuri: lansarea flotilei, participarea la Festivalul Tamisei la Londra şi evenimentul Zilele Bucureştiului, care va consta în diverse concerte şi spectacole.

Astfel, va fi lansată pe Dunăre o flotilă formată din ambarcaţiuni care să reprezinte fiecare regiune istorică a României: Ţara Românească, „ambarcaţiunea cea mai spectaculoasă”, cu „catarg ce va fi desfăcut în format expoziţie”, Moldova şi Transilvania şi cea de-a treia ambarcaţiune va reprezenta Dobrogea, Basarabia şi Bucovina.

Flotila va parcurge drumul pe apă până la Londra, în zona Richmond şi va debarca în dreptul Teatrului Naţional din Londra, echipajele urmând apoi să participe la spectacolul dedicat României din Parcul Bernie Spain Gardens, unde vor fi amenajate standuri regionale, expoziţii tematice, istorice, turistice, ateliere de meşteşuguri româneşti, iar pe scena amplasată în zonă vor avea loc spectacole pop şi de muzică populară cu artişti români. Tot în cadrul evenimentului va fi şi o prezentare a Bucureştiului şi clipuri de promovare a obiectivelor turistice de aici. Flotila va participa ulterior la cursa Tamisei „The Great River Race” din 8 septembrie.

De asemenea, în cadrul evenimentului dedicat Zilelor Bucureştiului – programate să se desfăşoare „în cursul lunii septembrie” – vor avea loc concerte timp de trei seri pe o scenă plutitoare amplasată pe râul Dâmboviţa, în faţa Bibliotecii Naţionale şi va fi inclusă şi o paradă de „ambarcaţiuni tradiţional româneşti”, intitulate „Flotila Centenar”, la care se adaugă şi un spectacol de lumini şi o proiecţie a unui film special dedicat Centenarului Marii Uniri.

În ceea ce priveşte costurile, Primăria Capitalei va aloca peste 2,3 milioane de lei, dintre care aproape 788.000 de lei pentru participarea la Festivalul Tamisei de la Londra (aproape jumătate de sumă costând doar bărcile) şi peste 1,5 milioane de lei pentru Zilele Bucureştiului.

Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, cea care a şi propus colaborarea pentru proiect, va asigura managementul şi implementarea tehnică a acestuia, suportând unele cheltuieli de aproximativ 70.000 de lei, transportul, diurna şi cazarea echipei care va pleca cu bărcile pe traseul Tulcea – Bucureşti – Londra. La rândul rău, Institutul Cutural Român va contribui cu 115.000 lei pentru desfăşurarea activităţilor dedicate Centenarului la Londra, în parcul Bernie Spain Gardens, respectiv amplasarea scenei, asigurarea echipamentelor audio şi video, amenajarea standurilor expoziţionale şi asigurarea deplasării unor artişti români şi cazarea şi onorariile lor.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea cooperării dintre Primăria Capitalei, Institutul Cultural Român Londra şi Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 pentru finanţarea şi derularea în comun a proiectului Regata Marii Uniri – Flotila România Centenar 2018 va fi supus dezbaterii şi votului consilierilor generali în şedinţa de săptămâna viitoare.

Regulament pentru reabilitarea faţadelor clădirilor din Capitală: Amenzi de până la 8.000 de lei pentru proprietarii care nu repară pereţii exteriori ai imobilelor pe care le deţin

Proprietarii de clădiri din Bucureşti ar putea primi amenzi între 5.000 şi 8.000 de lei dacă nu reabilitează faţadele imobilelor pe care le deţin, potrivit unui alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB.

Regulamentul este valabil pentru toate clădirile din Bucureşti şi este adresat tuturor proprietarilor de clădiri, persoane fizice şi juridice, dar şi autorităţi ale administraţiei publice şi instituţii publice care deţin clădiri din Bucureşti care, prin nivelul de degradare, pun în pericol oamenii sau afectează calitatea mediului sau spaţiilor publice. Potrivit regulamentului, proprietarii de clădiri sunt obligaţi să ia măsuri şi să reabiliteze faţadele clădirilor pe care le deţin din fonduri proprii şi să organizeze recepţia la terminarea lucrărilor. În cazul în care aceştia nu iau din proprie iniţiativă măsuri în privinţa reabilitării faţadelor clădirilor pe care le deţin, vor fi notificaţi de primarul Capitalei şi vor avea termen un an de la notificare pentru lucrări.

În cazul clădirilor monument istoric, va fi sesizat şi Ministerul Culturii, pentru a monitoriza modul de realizare a lucrărilor, iar proprietarii clădirilor vor trebui să ţină cont, în cadrul proiectelor tehnice, de cerinţele specialiştilor din minister. Pentru aceste imobile, faţadele vor fi readuse la culoarea iniţială, iar toate branşamentele pentru electricitate, antenele TV, aparatele de aer condiţionat – nu trebuie să fie în locuri vizibile. De asemenea, tâmplăriile vor fi refăcute în culoarea şi forma originară, învelitorile acoperişurilor se vor reface din aceleaşi materiale cu cele originare.

Aproape aceleaşi reguli sunt valabile şi pentru clădirile care nu sunt în zonele protejate: culorile faţadelor vor fi deschise şi neutre (alb, galben, gri, bej), stabilite prin autorizaţia de construcţie sau avizul tehnic prealabil al arhitectului şef, culorile puternice putând fi folosite ca excepţie şi complementar pe suprafeţe reduse.

Excepţie de la acest regulament fac clădirile încadrate în clasa I de risc seismic, pentru care proprietarii trebuie să desfăşoare lucrări de reabilitare pentru a reduce riscul seismic, şi clădirile reabilitate termic sau aflate în curs de reabilitare termică.

Conform regulamentului, toate cheltuielile cu lucrările de reabilitare vor fi suportate de proprietarii clădirilor, însă în cazul în care nu pot asigura aceste sume, vor putea primi ajutor de la primărie, dar doar dacă fac dovada că realizează venituri medii lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu lunar pe economie. În cazul monumentelor istorice, finanţarea lucrărilor se face 50 la sută de la bugetul local şi 50 la sută de la proprietari/asociaţia de proprietari.

Regulamentul prevede şi o serie de sancţiuni pentru cei care nu îşi îndeplinesc obligaţiile. Astfel, proprietarii de clădiri notificaţi de primărie că trebuie să reabiliteze faţadele imobilelor pe care le deţin, care nu au făcut acest lucru vor primi o amendă cuprinsă între 5.000 şi 8.000 de lei. De asemenea, dacă proprietarii imobilelor nu au organizat recepţia la terminarea lucrărilor vor primi amendă între 2.000 şi 5.000 de lei.

Investiţie de peste 3 milioane de lei pentru reabilitarea podului Străuleşti

Primăria Capitalei ar urma să investească peste 3 milioane de lei pentru reabilitarea podului Străuleşti peste lacul Griviţa, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). În urmă cu trei luni, o parte din zidul podului s-a prăbuşit.

Podul Străuleşti se află pe DN1A şi traversează Lacul Griviţa, la ieşirea din Bucureştii Noi spre Târgovişte.

La sfârşitul lunii aprilie, partea superioară a zidului s-a prăbuşit, antrenând şi umpluturile de sub trotuar şi parţial de sub prima bandă de circulaţie, explică municipalitatea. Astfel, există riscul unei alte alunecări a umpluturilor din rampă din cauza precipitaţiilor şi din cauza trecerii pe prima bandă a camioanelor grele.

Conform proiectului, se vor face lucrări la suprastructura şi infrastructura podului, la sistemul de rezemare, la trotuare şi rosturi de dilataţie, la sistemul de scurgere a apelor, parapeţi şi borduri de protecţie, la racordarea podului cu rampele şi la calea de pe rampele de acces.

„Se consideră că prin realizarea acestor lucrări, podul va fi adus într-o stare care să corespundă cerinţelor de calitate prevăzute în Legea nr. 10/1995 şi anume rezistenţa şi stabilitatea la acţiuni statice, dinamice şi seismice, durabilitatea siguranţei în exploatare, igiena, sănătatea oamenilor, protecţia şi refacerea mediului”, se arată în proiectul de hotărâre privind aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru lucrările de consolidarea şi reabilitare a podului Străuleşti.

Investiţia se ridică la peste 3 milioane de lei, iar durata lucrărilor a fost estimată la 12 luni.

Autobaza RATB Giurgiului, reabilitată şi modernizată cu 92,7 milioane de lei

Autobaza Giurgiului a fost dată în folosinţă în 1970, iar în prezent se află în stare de conservare.

Capacitatea de parcare actuală în cele opt autobaze ale RATB este de maximum 1.240 de autobuze, fiind ocupată în prezent de 1.000 de autobuze Mercedes Citaro în circulaţie şi 147 de autobuze marca DAF şi ROCAR scoase din funcţiune, arată municipalitatea.

Odată cu achiziţionarea celor 400 de autobuze noi cu lungimi de 10 metri, 12 metri şi, respectiv 18 metri, este necesară mărirea capacităţii de parcare existente la minimum 1.400 de locuri de parcare.

Astfel, autobaza RATB Giurgiului va trebui să asigure parcarea, alimentarea, întreţinerea şi scoaterea pe traseele repartizate a unui număr de 175 de autobuze. Pentru început, autobuza va gara autobuzele deja existente, urmând ca, pe măsură ce vin autobuzele noi Otokar, cele vechi să fie casate.

Suprafaţa terenului pe care se află autobaza este de 42.940 de metri pătraţi, în timp ce suprafaţa construită este de 4.091 de metri pătraţi. Autobaza are o hală de întreţinere, birouri, vestiare, ateliere, staţia de alimentare, cea de mişcare, cabine de pază şi magazii.

Conform expertizei realizate de RATB, este necesară refacerea tuturor instalaţiilor, înlocuirea tâmplăriei faţadelor, refacerea finisajelor interioare, consolidarea stâlpilor şi grinzilor, refacerea tuturor tencuielilor, consolidarea fisurilor, realizarea unei hidroizolaţii la nivelul terasei.

Valoarea totală a proiectului se ridică la 92,7 milioane de lei (peste 20 de milioane de euro), iar lucrările vor fi realizare în aproximativ doi ani.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru lucrările de reabilitare şi modernizare a autobazei RATB Giurgiului va fi dezbătut şi votat joi în şedinţa CGMB.

5.000 de eco-vouchere în valoare de 9.000 de lei pentru achiziţionarea de autoturisme noi, non-diesel sau electrice

„În scopul îmbunătăţirii calităţi aerului din Capitală, pentru a elimina autovehiculele vechi, cu norme de poluare inferioare, implicate în traficul bucureştean şi pentru a încuraja achiziţia de autoturisme noi cu norme de poluare care să asigure un nivel redus de emisii – Euro 6, non-diesel şi achiziţia altor mijloace de locomoţie prietenoase cu mediul, non-diesel şi electrice, este necesară derularea proiectului Program de simulare a eliminării din traficul bucureştean a autovehiculelor cu grad ridicat de poluare prin acordarea de eco-vouchere desfăşurat sub forma unui program propriu al municipalităţii”, se arată în proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei CGMB.

Anul trecut, prin programul Rabla Clasic au fost scoase din circulaţie aproape 7.500 de autovehicule vechi prin achiziţia autovehiculelor noi Euro 6, însă în Bucureşti se impune intensificarea eforturilor în acest sens, mai scrie în proiect.

Prin programul de simulare a eliminării din traficul bucureştean a autovehiculelor cu grad ridicat de poluare, Primăria Capitalei intenţionează să ofere 5.000 de eco-vouchere ca primă de casare, în valoare de 9.000 de lei fiecare. Tichetul se oferă în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat care este înmatriculat în Bucureşti,pentru achiziţionarea unui autovehicul nou Euro 6, non-diesel sau electrice.

Beneficiarii pot fi persoane fizice sau juridice de drept privat, cu domiciliul sau reşedinţa în Capitală.

Voucherul de 9.000 de lei oferit de PMB nu se cumulează cu tichetul Rabla.

Investiţie de aproape 19,7 milioane de lei pentru reabilitarea blocului operator al Spitalului Cantacuzino din Capitală

Blocul operator al Spitalului Cantacuzino ar urma să fie reabilitat cu o investiţie de 19,7 milioane de lei, banii urmând să fie folosiţi pentru finisarea tavanelor, pereţilor şi pardoselii, pentru înlocuirea instalaţiilor electrice, sanitare, de ventilaţie şi înlocuirea dotărilor vechi.

„Situaţia actuală a spaţiilor propuse spre reabilitare este necorespunzătoare şi necesită condiţii speciale de lucru, atât în ceea ce priveşte asigurarea unui mediu curat, lipsit de germeni patogeni, cât şi în privinţa facilităţilor aferente actului medical”, se arată în proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi documentaţiei de avizare a lucrărilor la Spitalul Cantacuzino.

Municipalitatea precizează că podeaua, plafonul şi pereţii sunt deterioraţi, în timp ce accesul este neadecvat, iar instalaţia de termoventilare există doar în sălile de operaţii. De asemenea, instalaţiile de iluminat şi prizele sunt învechite şi deteriorate şi nu respectă nivelul de iluminare necesar, iar prizele sunt insuficiente. Nu sunt suficiente spaţii de depozitare şi instalaţiile sanitare sunt învechie, se mai precizează în proiect.

Astfel, investiţia de 19,7 milioane de lei alocată de Primăria Capitalei va fi folosită pentru reabilitarea blocului operator chirurgie al Spitalului Cantacuzino, pentru repararea tavanului (plafon metalic antibacterian), pereţilor (sistem de pereţi metalici, antibacterieni, finisaţi cu un strat de protecţie cu conţinut de plumb) şi pardoselii (covor PVC conductiv), pentru dotarea sălilor cu uşi de acces cu senzori pentru deschiderea loc cu cotul sau cu piciorul, pentru înlocuirea instalaţiilor electrice, sanitare şi de ventilaţie şi pentru înlocuirea dotărilor vechi.

Sprijin financiar de până la 250 de lei oferit de Primăria Capitalei pentru pensionarii cu pensia mai mică decât salariul minim net pe economie pentru achiziţionarea unei perechi de ochelari

Primăria Capitalei vrea să ofere un sprijin financiar de până la 250 de lei pensionarilor care au pensia mai mică decât salariul minim net pe economie, pentru achiziţionarea unei perechi de ochelari. Proiectul este intitulat „Lumina ochilor, cea mai importantă. Ochelari pentru vârsta a treia” şi ar urma să fie implementat de Centrul pentru seniori.

„Pentru îmbunătăţirea sănătăţii persoanelor vârstnice este necesară implicarea autorităţilor administraţiei publice locale în vederea facilitării accesului la serviciile de sănătate în rândul pensionarilor din municipiul Bucureşti. (…) În Bucureşti există un număr mare de persoane vârstnice care au probleme de vedere”, se arată în proiectul de hotărâre.

Astfel, Primăria Capitalei ar urma să deconteze preţul plătit pentru o pereche de ochelari în limita a 250 de lei acordaţi o singură dată pensionarilor care au pensia mai mică decât salariul minim net pe economie (1.162 de lei).

Municipalitatea estimează că în Bucureşti sunt aproximativ 200.000 de astfel de pensionari şi a calculat un buget al proiectului de aproximativ 50 de milioane de lei.

Linia de tramvai 32, delimitată de restul traficului prin grad, pentru fluidizarea traficului; costul proiectului depăşeşte 200.000 de lei

„Necesitatea şi oportunitatea lucrării este impusă de circulaţia tramvaielor de pe traseul liniei de tramvai 32, care este îngreunată de pătrunderea frecventă a autovehiculelor pe ampriza liniei de tramvai, neputându-se asigura o frecvenţă de circulaţie constantă, conform graficelor propuse de RATB. (…) Prin realizarea obiectivului propus se doreşte creşterea vitezei comerciale a tramvaielor, creşterea numărului de călători, timpi mai mici de parcurs a traseului, reducerea numărului de tramvaie şi o frecvenţă mai bună de circulaţie a acestora”, se arată în proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru delimiterea liniei de tramvai de traficul auto.

Astfel, vor fi montate, de-a lungul liniei de tramvai, panouri de gard din ţevi de oţel, protejate anticoroziv. Primăria Capitalei precizează că în acest fel s-ar putea obţine o viteză medie de exploatare de 15,35 de kilometri pe oră şi o capacitate de transport de 6.948 de călători pe oră, precum şi reducerea parcului rulant de la 20 la 17.

Costul proiectului este de peste 200.000 de lei şi va fi implement în maximum 10 zile de la aprobarea proiectului în CGMB.

Au fost delimitate de traficul auto prin montarea unor stâlpişori şi liniile de tramvai 1, 10 şi 41.

Monumentul „Nicolae Grigorescu” din Parcul „Regele Mihai I”, în evidenţa serviciului AMPT

Monumentul „Nicolae Grigorescu”, amplasat în Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău), va trece din administrarea CGMB în cea a Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic (AMPT), potrivit unui alt proiect de hotărâre.

„În scopul punerii în valoare şi asigurarea întreţinerii acestui monument de for public, potrivit prevederilor art.36, alin. (6), lit. a), pct. 10 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, consiliul local asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

În lista Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic figurează printre alţii busturile lui Alexandru Vlahuţă, Alexandru Odobescu, Giuseppe Garibaldi, Anton Pann, Ady Endre, Anton Pavlovici Cehov, Charles Darwin, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Bela Bartok, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Constantin Brâncuşi, Corneliu Coposu.

Două sculpturi reprezentându-i pe actorul Nicu Constantin şi pe scriitorul Elie Wiesel, incluse în domeniul public

Două sculpturi reprezentându-i pe actorul Nicu Constantin şi pe scriitorul Elie Wiesel vor fi donate primăriei Bucureşti, acestea urmând să fie incluse în domeniul public.

„După încheierea actului de donaţie în formă autentică, bunul va fi inclus în domeniul public al Municipiului Bucureşti şi în administrarea Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, serviciu public de interes local, instituţiei de profil”, se arată în proiectul de hotărâre.

„Darea în administrare va presupune preluarea, inventarierea, amplasarea şi punerea în valoare a statuii donată”, se precizează în document.

Bustul lui Nicu Constantin este donat de soţia actorului, Măndiţa Constantin.

Bustul scriitorului Elie Wiesel este donat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

În Capitală, a fost inaugurată Piaţa Elie Wiesel în octombrie 2016, în memoria scriitorului şi filosofului israelian de origine română laureat cu Premiul Nobel pentru Pace.

Elie Wiesel a murit în luna iulie a acestui an, la vârsta de 87 de ani. American de origine română, supravieţuitor al Holocaustului, el a fost scriitor, filosof, ziarist, profesor, eseist şi activist pentru drepturile omului.

În anul 1986, Wiesel a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Pace şi, împreună cu soţia sa, Marion, a înfiinţat Fundaţia pentru Umanitate „Elie Wiesel”.

Elie Wiesel a scris peste 50 de volume, iar prima lui carte, „Noaptea”, publicată în 1955, are la bază experienţele sale de la Auschwitz şi din lagărul de concentrare de la Buchenwald.

Primăria Capitalei vrea să închirieze fosta Uzină Electrică Filaret pentru a extinde Muzeul Naţional Tehnic „Dimitrie Leonida”

Primăria Capitalei vrea să închirieze fosta Uzină Electrică Filaret de la Societatea de Servicii Energetice Muntenia pentru a extinde, în cadrul clădirii, Muzeul Naţional Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”. Consilierii generali ar urma să îşi dea acordul de principiu pe acest proiect.

Potrivit proiectului de hotărâre, municipalitatea ar vrea să transforme Parcul Carol, în zona căruia se află atât Muzeul Tehnic, cât şi fosta Uzină Filaret, „într-un pol cultural, un parc cu un potenţial cultural remarcabil prin istorie şi tradiţie”.

„Încă din anul 2003, Asociaţia Generală a Inginerilor din România şi Academia de Ştiinţe Tehnice din România au dorit să promoveze un proiect, acela de a realiza în România un Parc Naţional al Ştiinţei şi Tehnicii, important nu doar ca mijloc de educaţie, dar şi de fixare în timp a contribuţiilor aduse de România la îmbogăţirea tezaurului de cunoştinţe ale lumii. Iar acesta ar trebui să fie gândit în aşa fel încât Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii să funcţioneze în clădirea actualului muzeu, extinsă şi recondiţionată, în clădirea fostei Uzine Electrice Filaret”, se arată în proiectul de hotărâre.

Uzina Electrică Filaret a fost prima uzină electrică comunală din Bucureşti, construită de Societatea de Gaz şi Electricitată în perioada 1907-1908. Uzina a fost dezafectată în anii 1970 şi golită de toate instalaţiile, iar corpurile ei sunt folosite acum drept garaj al maşinilor de intervenţie.

Muzeul Naţional Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” a fost înfiinţat în 1909 şi deţine peste 6.500 de piese din domeniile mecanică, chimie, energie nucleară, magnetism, minerit, industria petrolului, electricitate sau tipografie.