Iohannis, la finalul şedinţei CSAT: Obiectivul nostru strategic este integrarea europeană a Republicii Moldova UPDATE

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a avut loc, marţi, la Palatul Cotroceni, s-a încheiat după două ore de discuții. S-au dezbătut subiecte precum strategia de acțiune, pe termen mediu și lung, privind relația României cu Republica Moldova și planul de întrebuințare a forțelor armate ale României care se trimit la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.

29 nov. 2016, 09:24
Iohannis, la finalul şedinţei CSAT: Obiectivul nostru strategic este integrarea europeană a Republicii Moldova UPDATE

UPDATE Declaraţiile făcute de Klaus Iohannis, la finalul şedinţei CSAT:

Au fost dezbatute teme importante care priveste probleme de securitate nationala, stabilindu-se o serie de masuri pentru consolidarea acesteia. Temele incluse pe agenda si suspuse analizei CSAT sunt in deplina concordanta atat cu programul de activitate al Consiliului, cat si cu problematicile de actualitate interna si internationala.

– Am avut pe agenda CSAT adoptarea unei strategii pe termen mediu si lung privind relatia Romaniei cu Republica Moldova. Am spus in septembrie, cand am inclus prima data pe ordinea de zi a CSAT aceast tema in forma noua si reiterez si acum, ca este o relatie extrem de importanta pentru noi, relatia dintre Romania si Moldova, care trebuie sa devina mai buna, mai performanta, mai pragmatica si mai previzibila. Strategia este un plan de actiuni privind abordarea strategica a relatiei Republicii Moldova cu Romania, care pleaca de la evaluarea cat mai realista a stadiului acestei relatii, in contextul european si international complicat pe care il cunoastem, inclusiv in urma evolutiilor recente care au avut loc in Republica Moldova.

– Obiectivul nostru strategic, asa cum este reflectat, in acest plan pe care l-am adoptat astazi, este integrarea europeana a Republicii Moldova, adica sustinerea orientarii clare, ireversibile a Republicii Moldova spre UE si a conectarii proeuropene a Chisinaului, cu institutii puternice, o democratie solida, proces in care Romania trebuie sa joace rolul principal.

– Responsabilitatea pentru atingerea acestui obiectiv nu revine doar Romaniei. Materializarea acestui parcurs este responsabilitatea principala a Republicii Moldova, care va trebui sa isi consolideze angajamentul proeuropean prin continuarea in mod accelerat a procesului de implementare a reformelor structurale. Va fi creat un grup de lucru interinstitutional, sub coordonarea Admnistratiei Prezidentiale, care va incepe sa lucreze in cel mai scurt timp.

Un alt moment important in cadrul sedintei de astazi a fost reprezentat de analiza si aprobarea fortelor armate ale Romaniei, care pot fi puse la dispozitie pentru participarea la misiuni in afara teritoriului Romaniei, in 2017. Fortele puse la dispozitie de MApN cuprind 1.688 de militari. Comparativ cu 2016, numarul a crescut cu 507. Din cei 1.688 de militari propusi pentru a indeplini misiuni in afara tarii in 2017, 1.039 pot fi desfasurati efectiv in cadrul misiunilor, iar alti 649 de militari se vor afla in tara, cu posibilitatea de a fi dislocati la ordin. In acelasi context, MAI va pune la dispozitie, in 2017, pentru misiunile UE, OSCE, NATO si ONU, 1.527 de jandarmi si politisti.

Un punct important pe ordinea de zi a sedintei CSAT l-a reprezentat aprobarea planului national de prioritati informative pentru 2017, documente care releva principalele categorii de riscuri, amenintari si vulnerabilitati la adresa securitatii nationale si care are ca scop planificarea a activitatii de informare.

Membrii Consiliului au fost informaţi şi cu privire la Evaluarea anuală privind Planul de Implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, pentru intervalul septembrie 2015 – septembrie 2016. Au fost relevate priorităţile conceptuale şi legislative, respectiv măsurile sau acţiunile pentru operaţionalizarea Strategiei, pe următoarele dimensiuni strategice: apărare, ordine publică, informaţii/contrainformaţii, dimensiunea economică şi energetică, diplomatică, managementul situaţiilor de criză, educaţie, sănătate, social, demografie şi patrimoniu. Această evaluare va fi înaintată Parlamentului, alături de Raportul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul 2016.

– Doresc să subliniez că au fost depuse eforturi consistente pentru revizuirea cadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale, fiind elaborate, actualizate şi operaţionalizate documente de planificare a apărării şi strategii, cele mai importante fiind: Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării 2015-2019, Carta Albă a Apărării, Strategia Militară a României, Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2015-2020, Strategia Serviciului Român de Informaţii 2015-2019″, a spus Iohannis, la finalul şedinţei trimestriale a CSAT.

–––––––––––––––––––––––-

Pe ordinea de zi a ședinței conduse de președintele Klaus Iohannis au mai figurat teme referitoare la: măsurile adoptate de România în vederea punerii în aplicare a regimurilor de sancțiuni instituite pe plan internațional (octombrie 2015 — septembrie 2016), planul național de priorități informative pentru anul 2017, stadiul implementării Strategiei naționale de apărare a țării pentru perioada 2015-2019 și programul de activitate al CSAT pentru anul 2017, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Ultima ședință a CSAT a avut loc pe 27 septembrie.