UPDATE. Preşedintele ICCJ, Cristina Tarcea, a declarat, miercuri, la CSM, că nu este de acord cu promovarea celor două ordonante de urgenţă ale Ministerului Justiţiei privind graţierea şi modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, deoarece nu este justificată urgenţa lor.

„Înainte de a participa la şedinţa CSM am citit şi eu punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, care nu este o noutate pentru mine, pentru că elaborarea acestui punct de vedere a avut în vedere şi observaţiile pe care le-a transmis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care erau în acelaşi sens, adică nu susţinem promovarea unui astfel de demers pe calea unei ordonanţe de urgenţă. Am arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de articolul 15, aliniatele 4 şi 6 din Constituţie, în sensul că nu este justificată urgenţa”, a spus Cristina Tarcea înainte de votul prin care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ cele două ordonanţe.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

Tarcea a mai declarat că, în ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă privind modificările Codului penal şi a Codului de procedura penală, „ea nu răspunde întrutotul deciziilor Curţii Constituţionale, pentru că dezincriminează fapte pentru care CCR nu s-a pronunţat şi cuprinde reglementări care exced cadrului deciziilor Curţii Constituţionale”.

Cu referire la raportul MCV dat miercuri publicităţii, şefa instanţei supreme a arătat că acesta este unul obiectiv, însă a observat o îngrijorare în ceea ce priveşte riscul de a face paşi înapoi.

„Am citit raportul politic. Mie mi se pare o oglindire obiectivă a tot ceea ce s-a întâmplat în justiţie în perioada ultimilor 10 ani, pentru că, aţi observat, raportul vizează o perioadă mult mai mare de astă dată, sunt înregistrate progresele, sunt înregistrate şi lucruri care sunt de făcut, aţi văzut, sunt şi recomandări. Ceea ce mi se pare demn de notat este faptul că se concluzionează că obiectivele stabilite prin MCV au fost îndeplinite, dar în acelaşi timp există şi o îngrijorare, o serioasă îngrijorare din partea tehnicienilor Mecanismului în ceea ce priveşte păstrarea acestor evoluţii pozitive şi riscul de a ne întoarce la ceea ce am fost odată. În acest context, au fost menţionate şi cele două acte normative”, a încheiat Cristina Tarcea.

UPDATE. „CSM a decis un aviz negativ, apreciind ca cele doua proiecte de ordonante de urgenta nu intrunesc conditiile prevazute de articolul 115 din Constitutia Romaniei, cu referire la chestiunea urgente. A fost cu majoritate de voturi. Sedinta a fost publica, deliberarea a fost secreta, pentru ca asa se procedeaza”, a declarat procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Întrebat dacă Guvernul va ţine cont de avizul consultativ al CSM, Lazăr a răspuns: „Nu aş putea să comentez”.

UPDATE. Şedinţa plenului Consiliul Superior al Magistraturii, în care se analizează proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale, a început, în jurul orei 15.00, fără ministrul Justiţiei, Florin Iordache, scrie news.ro. Ministrul Justiţiei este membru de drept al CSM, dar nu este obligat să vină la şedinţele plenului Consiliului.

La şedinţă participă, pe lângă membrii CSM, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, şi procurorul general, Augustin Lazăr.

UPDATE. Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat la sosirea la şedinţa CSM că se opune ferm celor două ordonanţe de urgenţă prinvind graţierea si amnistia. Aceasta spune că ar fi o dezincriminare mascată a abuzului în serviciu şi că punctul său de vedere a ajuns deja pe masa plenului CSM care se va pronunţa astăzi.

„Din punctul nostru de vedere niciunul dintre doua acte normative nu este oportun. Toti cei care nu si-au indeplinit atributiile de serviciu si au incalcat legea vor fi aparati de pedeapsa. In ceea ce priveste gratierea, am inaintat un punct de vedere. Abuzul in serv si infractiunile asimilate celor de coruptie vor fi dezincriminate daca trece aceasta ordonanţă”, a spus Kovesi.

Şedinţa plenului Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este programată să înceapă la ora 15.00, anunţă News.ro.

Proiectele de OUG privind graţierea şi modificările codurilor penale au fost transmise de Ministerul Justiţiei pe 19 ianuarie la CSM pentru avizare.

Consiliul le-a comunicat pentru analiză şi consultare tuturor instanţelor şi parchetelor din România, precum şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, punctele de vedere ale acestora urmând să fie transmise Consiliului până în 25 ianuarie.

Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat, marţi, procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă.

Preşedintele contestă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale.

„Marţi, 24 ianuarie a.c., preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”, informează Administraţia Prezidenţială.

Scrisoarea pe tema referendumului a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere, solicitând consultarea Parlamentului cu privire la problema sus menţionată.

Premierul Sorin Grindeanu şi preşedintele PSD Liviu Dragnea au afirmat, marţi că nu se opun organizării unui referendum pe tema luptei anticorupţie, deoarece şi ei susţin combaterea corupţiei.

”Am văzut adresa Administraţiei Prezidenţiale. Eu chiar susţin un referendum. Cum să nu susţinem ceea ce scrie acolo – lupta împotriva corupţiei… Normal, toată lumea o susţine”, a declarat Sorin Grindeanu, fiind invitat să comenteze scrisoarea pe care preşedintele Klaus Iohannis a trimis-o preşedinţilor Camerelor şi primului-ministru prin care îi anunţă de intenţia sa de a chema electoratul la urne pentru un referendum pe tema continuării luptei anticorupţie şi asigurării integrităţii funcţiei publice.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea a afirmat că încă nu a citit scrisoarea lui Iohannis. ”O să citesc mâine (miercuri, n.r.) adresa de la preşedinte, că nu am ajuns la Camera Deputaţilor azi şi o să vorbesc cu domnul Tăriceanu. Din punctul meu de vedere şi noi susţinem lupta împotriva corupţiei. Nu-mi este foarte clar de ce trebuie pusă această întrebare. Nu avem nimic împotriva referendumului. Lăsaţi-mă să o văd şi să discutăm cu colegii din Parlament”, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni seară, organizarea unui referendum pe tema modificării legilor justiţiei, afirmând că există un larg interes pentru modificarea codurilor penale şi graţierii, iar poporul trebuie să se pronunţe asupra acestor teme.

În replică, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni seară, la România TV, că preşedintele Iohannis „îşi cere suspendarea”, pentru a avea din nou „o tribună” şi să meargă în ţară „ca să se victimizeze”, dar social-democraţii nu sunt interesaţi la acest moment de o posibilă suspendare a şefului statului.

„În aceste zile au avut loc proteste, oamenii au ieşit indignaţi să protesteze în stradă împotriva acestei încercări de a modifica prin ordonanţă de urgenţă legislaţia penală. Am auzit fel şi fel de aberaţii, imediat după ce au ieşit oamenii în stradă. Activişti agitaţi şi agitatori au fugit la televiziunile obediente să explice poporului că este o lovitură de stat. Cetăţenii să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitură de stat, doar că nu dau lovitură de stat, ci lovitura de graţie statului de drept”, a declarat Iohannis.

În 20 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut că sunt ”suficiente argumente” care să determine Guvernul să retragă ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal.

„Proiectele de Ordonanţe de Urgenţă privind graţierea şi modificarea Codurilor penale sunt neavenite, inacceptabile şi par a fi făcute cu dedicaţie, o spun cele mai autorizate voci din Justiţie”, a scris Iohannis pe Facebook.

Şeful statului a precizat că Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, asociaţiile magistraţilor şi organizaţii ale societăţii civile s-au pronunţat ferm împotriva modificării cadrului legislativ referitor la corupţie, abuz în serviciu şi integritate, ”în regim de urgenţă, fără analize obiective şi în condiţii de totală netransparenţă”.

Oficiali din sistemul judiciar şi asociaţii profesionale ale magistraţilor au spus că Ministerul Justiţiei a vrut să promoveze acte de clemenţă cum ar fi graţierea şi să aducă modificări codurilor penale în mod netransparent şi fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.

În replică, Ministerul Justiţiei a arătat că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penal şi de procedură penală nu au fost programate pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern şi a respins afirmaţiile că procesul legislativ ar fi lipsit de transparenţă, arătând că actele normative au fost trimise instituţiilor care trebuie să le avizeze sau să transmită un punct de vedere legat de acestea, miercuri au fost puse în dezbatere publică şi se aşteaptă exprimarea unor poziţii constructive şi echilibrate în cazul acestora.

Reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România au anunţat că vor prezenta CSM o serie de observaţii argumentate privitoare la proiectul de OUG privind graţierea unor pedepse, spunând că aşa cum a fost ”conceput, structurat şi motivat”, acesta ”nu probează că suntem în prezenţa unei iniţiative acceptabile, în acord cu necesităţile sociale şi cu normele de drept”.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.

Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.

Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.

În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.