Ședință de guvern la Palatul Victoria. Executivul condus de Ilie Bolojan analizează implementarea a două jaloane din PNRR

Joi are loc o ședință de guvern la Palatul Victoria în cadrul căreia executivul condus de Ilie Bolojan va analiza implementarea a două jaloane din PNRR.

Executivul condus de Ilie Bolojan analizează implementarea a două jaloane din PNRR

În cadrul ședinței va fi prezentată, printre altele, o notă de informare referitoare la stadiul țintelor şi jaloanelor aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aflate în responsabilitatea Ministerului Mediului.

Nota Ministerului Mediului prezintă stadiul, riscurile și pașii următori pentru jaloanele 4 și 31 din PNRR, ambele cu termen limită 30 iunie 2026.

Jalonul 4 se referă la schimbarea modului în care este administrată și tarifată apa în România, statul vrând să introducă un nou mecanism economic prin care Administrația „Apele Române” să își poată acoperi costurile reale, atât cele de operare, cât și cele de investiții.

Alte articole

Consilierul lui Ilie Bolojan îl atacă pe Nicușor Dan după numirile la parchete: „Documentarul Recorder arată cum acționau prin adjuncți. La vremuri noi, tot ei”

Marcel Ciolacu: „România trebuie să-şi decidă un viitor în care Bolojan să devină trecutul!”

Citește și : BNR anunță inflație galopantă până în vară. Prețurile continuă să urce în mod accelerat

Astfel, tarifele pentru utilizarea apei ar urma să fie actualizate periodic și diferențiate în funcție de utilizatori, în așa fel încât să includă și costurile de mediu și valoarea resursei.

Reforma are ca obiectiv acoperirea unui deficit major de finanțare, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei în următorii 15 ani, bani necesari pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii de apă, precum baraje și diguri.

Măsura răspunde obligațiilor europene și presiunilor generate de schimbările climatice, însă implică creșteri de costuri pentru utilizatori, inclusiv pentru agricultură și industrie.

Dacă această lege nu intră în vigoare la timp, România riscă o penalitate de aproximativ 972 de milioane de euro.

Jalonul 31 vizează adoptarea unei strategii naționale privind biodiversitatea, care ar urma să se aplice în mai multe domenii, de la agricultură și energie până la transporturi și turism.

Strategia a fost elaborată și pusă în consultare, însă procesul este blocat de neînțelegeri între ministere, precum și de lipsa unui consens asupra formei finale.

Situația este complicată de faptul că unele ministere au cerut evaluări suplimentare de mediu, iar comitetul de avizare nu a reușit să ia o decizie din cauza unui vot egal. Blocajele pot întârzia semnificativ adoptarea strategiei și cresc riscul neîndeplinirii jalonului la termen.

Ce proiecte se mai află pe masa Guvernului

Guvernul va aproba în şedinţa de joi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea Reţelei de date privind durabilitatea agricolă.

„Prin prezentul proiect se propune abrogarea OG nr. 67/2004 privind instituirea la nivel naţional a Reţelei de Informaţii Contabile Agricole (…) Uniunea Europeană îşi propune să fie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, iar în acest sens sectorul agricol are propriile obiective de îndeplinit. Politica agricolă comună şi Pactul verde european împreună cu strategiile sale ‘Farm to Fork’ (‘De la fermă la consumator’) şi Biodiversitate precizează clar următoarele obiective: reducerea pierderilor de nutrienţi, reducerea utilizării îngrăşămintelor şi pesticidelor, reducerea vânzărilor de antimicrobiene, creşterea agriculturii ecologice, precum şi creşterea caracteristicilor peisajului cu diversitate ridicată. (…) CE şi-a anunţat intenţia de a reorganiza reţeaua de date contabile agricole, denumită în continuare RICA, înfiinţând o reţea de date privind durabilitatea agricolă, denumită în continuare RDDA, cu scopul de a colecta date la nivel de fermă care abordează obiectivele menţionate mai sus şi alţi indicatori de durabilitate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

România a primit deja de la Comisia Europeană suma de 12.888.705 lei drept contribuție financiară destinată procesului de transformare a rețelei.

„De asemenea, conform planului de acţiuni transmis Comisiei Europene pentru perioada 2025-2026, România trebuie să finalizeze dezvoltarea şi testarea aplicaţiei informatice RDDA, astfel încât sistemul să devină operaţional începând cu anul 2027, iar începând cu anul de raportare 2027 să fie transmise către Comisia Europeană 5100 chestionare completate integral cu date contabile, sociale şi de mediu”, se mai spune în nota de fundamentare.

Citește și : Preţ carburanţi 9 aprilie 2026. Cât costă un plin înainte de minivacanţa de Paşte. Benzina a ajuns sub 9 lei, motorina se vinde cu mai puţin de 10 lei/l

Executivul va aproba, prin hotărâre, cuantumul și plata contribuţiei anuale de participare a României la Conferinţa de la Haga de Drept Internaţional Privat, pentru anul financiar 1 iulie 2025 – 30 iunie 2026.

Guvernul va dezbate, în primă lectură, un memorandum privind aprobarea suplimentării numărului total de posturi ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin înfiinţarea a 600 de posturi, finanţate din Fondul Social European (FSE), ca parte a angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor cu Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile articolul XVII alineat (7) din Legea nr.296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung.