Consilierul lui Ilie Bolojan îl atacă pe Nicușor Dan după numirile la parchete: „Documentarul Recorder arată cum acționau prin adjuncți. La vremuri noi, tot ei”

Vlad Gheorghe, consilierul premierului Ilie Bolojan, a lansat un atac dur la adresa președintelui Nicușor Dan în contextul numirii de către acesta a șefilor parchetelor, precum și a adjuncților Parchetului General și DIICOT.

Consilierul lui Ilie Bolojan îl atacă pe Nicușor Dan după numirile la parchete

Consilierul lui Bolojan acuză că Marius Voineag și Alex Florența, foști procurori-șefi ai DNA și DIICOT, sunt exponenții „sistemului Iohannis-PSD” și acuză că Voineag are legături cu „clanul” președintei ÎCCJ, Lia Savonea.

„Voineag și Florența sunt exponenții sistemului Iohannis-PSD, frânele politicului în procuratură.

Unul e numit chiar „imobiliarul”, cu acuzații solide de legături cu clanul imobiliar Savonea.”, arată Vlad Gheorghe.

Alte articole

Crin Antonescu, scrisoare pentru criticii lui Nicuşor Dan: Turbarea haitei! Băsiştii convertiți în ”haştag rezist” schimbă destinatarul „plăcuţei suedeze” 

Marcel Ciolacu: „România trebuie să-şi decidă un viitor în care Bolojan să devină trecutul!”

Citește și : Cutremur în Coaliţie, a început numărătoarea inversă. Vlad Gheorghe, consilierul lui Ilie Bolojan, anticipează retragerea PSD şi un guvern minoritar: „Paradoxal, ar face reforme serioase fără o sabie politică deasupra capului”

Acesta amintește că documentarul Recorder intitulat „Justiție Capturată” arată cum „acționau prin adjuncți”, fiind revoltat de faptul că a stat în frig și chiar a fost lovit de forțele de ordine pentru justiție.

„Ironia maximă e că documentarul Recorder arată cum acționau prin adjuncți. Asa că are logică să își dorească și ei să fie adjuncți ca să rămână în sistemul de putere din procuratură. Serviciile (lor) sunt la dispoziție.

Am stat în frig și caniculă pentru justiție, am mai luat și bătaie pentru statul de drept. Noi, mii de români, inclusiv în iarna asta. Cred că asta trebuia să spună ceva.

Este de bună credință să credem că cu acești oameni dosarul Nordis va duce la întreaga caracatiță beneficiară?
Este de bună credință să credem că acuzațiile privind șefii din justiție vor fi investigate de ei?
Este de bună credință să credem că vor fi imparțiali și nu vor face și desface la comandă?”, mai punctează consilierul lui Ilie Bolojan.

În finalul postării sale, Vlad Gheorghe îi critică și pe noii șefi de la parchete și cere președintelui să vizualizeze iarăși documentarul Recorder.

„Dacă cu foștii șefi ajunși adjuncți lucrurile sunt clare, nici despre noii șefi nu s-au prea văzut lucruri bune. Așa că n-are rost să reiau.
Tot maxim de ironic este că unii au fost, la rândul lor, adjuncți.

Cineva ar trebui sa se uite în reluare la documentarul Recorder, ca să nu îl repete.
La vremuri noi, tot ei. Adjuncți.”, încheie consilierul premierului Ilie Bolojan.

Directorul INSCOP: România riscă să ajungă „o țară aruncată într-o criză politică fără precedent”

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, trage un semnal de alarmă după criticile venite dinspre o parte a societății civile și din zona USR la adresa președintelui Nicușor Dan. Acesta susține că tensiunile actuale pot duce România în instabilitate politică severă, cu potențial de criză majoră.

Analiza acestuia vine în contextul în care președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri nominalizările pentru șefia parchetelor, nominalizări criticate atât de vocile din societatea civilă cât și de unele partide, în special USR.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, avertizează asupra unor riscuri majore cu care se confruntă România în actualul context politic. În acest cadru tensionat, el realizează o radiografie amplă a scenei politice, pe care o descrie drept una dintre cele mai complicate din ultimii ani, marcată de fragmentare accentuată, tensiuni latente și riscuri reale de instabilitate.

Potrivit lui Ștefureac, una dintre marile probleme este structura extrem de fragmentată a Parlamentului. În opinia sa, configurația transformă scena politică într-o ecuație dificil de gestionat.

În același timp, Guvernul României este format din patru partide – PSD, PNL, USR și UDMR – care, deși împart puterea, au interese diferite, baze electorale distincte și istorii marcate de confruntare politică.

Ștefureac subliniază că diferențele profunde dintre partide îngreunează funcționarea coerentă a Executivului. Sociologul subliniază apoi că președintele Nicușor Dan a fost ales de către o largă coaliție și nu doar de către minoritatea care îi cere acum alte nume în fruntea Parchetelor.

Ștefureac atrage atenția că președintele trebuie să reprezinte un spectru larg de interese și sensibilități. El critică pretențiile unor grupuri restrânse de susținători sau formatori de opinie de a influența decisiv direcția politică a șefului statului, considerând o astfel de abordare drept nedemocratică și lipsită de echilibru.

„Președintele României a fost ales în contextul celei mai grave crize a regimului democratic românesc de la reînființarea sa în 1990, reușind să devină președinte în urma mobilizării unei coaliții eterogene formată din bazine electorale cu viziune și interese adesea contrare. Dintre votanți de tur 2 ai președintelui Nicușor Dan, doar 36% provin din primul tur. Restul de 63% au venit în tabăra președintelui în turul 2.

Este adevărat că 70% dintre tinerii cu vârsta de 18-24 de ani au votat cu Nicușor Dan (conform sondajului INSCOP realizat în ziua votului care a estimat precis rezultatele finale ale alegerilor). Dar la fel de adevărat este și ca 64% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani (bazinul predilect de alegători PSD) au votat Nicușor Dan. Pe restul bazinelor de vârstă, scorurile în turul 2 au fost mult mai echilibrate, chiar cu un plus mic pentru George Simion pe categoria 25-44 de ani.

Asadar, votanții reali ai președintelui României din turul 2 provin din mai multe zone, cu interese adesea divergente și pe care președintele trebuie să le reprezinte. Pretenția unui grup minoritar de alegători ai săi și a unor formatori de opinie de a avea monopolul asupra acțiunii politice a președintelui este și non-democratică și, aș îndrăzni să spun, puțin arogantă”, a spus șeful INSCOP.

Analistul mai arată și contextul în care se găsește țara noastră, cu războiul informațional al Rusiei și criza de securitate internațională pot duce la o criză politică. Dacă politicienii nu găsesc o soluție, avertizează Ștefureac, acest lucru ar putea fi urmat de o criză socială și de o prăbușire economică.

„Toate aceste 5 repere impun ca reprezentarea echilibrată a tuturor părților și negocierea permanentă între grupări politice și grupuri sociale ultra-fragmentate, cu interese si nevoi diferite, adesea divergente, să fie singurele căi de conduită politică rezonabilă pentru a evita dezastrul absolut: adică o țară aruncată într-o criză politică fără precedent, cu risc de explozie socială, prăbușire economică și capturarea puterii de către vectori politici controlați/influențați profund de către o putere străină ostilă.

Prin urmare, aceasta cred ca este responsabilitatea politică supremă a președintelui și a primului-ministru. Să caute consensul pe cât posibil, să negocieze permanent între componentele ultra-fragmentate ale întregului și să se asigure ca sunt ascultate și reprezentate toate părțile esențiale și minim sănătoase din societate și din politică, adică măcar acelea care s-au coalizat în mai 2025 și au evitat, la alegerile prezidențiale, dezastrul total.

Și aceasta este cheia în care citesc eu deciziile recente ale președintelui Nicușor Dan. Supărătoare pentru o parte a alegătorilor săi (cam o treime), dar necesare pentru a tine echilibrul de ansamblu și a construi, în aceste condiții politice, sociale, interne și internaționale, o minimă infrastructură de putere vitală dacă dorim totuși să avem un președinte relevant pentru următorii 4 ani”, a mai susținut Remus Ștefureac.

Vicepreședintele PNL, mesaj dur la adresa președintelui

Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru susține că numirile făcute de Nicușor Dan la parchete nu aduc vreun progres real sistemului de justiție și este de părere că selecția procurorilor a fost făcută de un ministru al Justiției „compromis”.

Alexandru Muraru a declarat că decizia luată de Nicușor Dan privind numirile făcute este una de o „gravitate extremă”, pentru că „numirile la vârful marilor parchete a fost o temă așteptată de luni de zile de către România onestă și România care vrea luptă împotriva corupției și reforme reale”.

„Aceste numiri cred că nu aduc niciun progres real pentru sistemul de justiție. Deci în locul unor reforme vedem mai degrabă continuarea unor practici de culise”, a spus Muraru la RFI.

„Selecția procurorilor a fost făcută de la bun început de către un ministru al Justiției susținut de PSD, un ministru compromis, care el însuși este acuzat de un furt intelectual. Cred că aceste lucruri afectează credibilitatea întregului proces”, spune el.

Întrebat dacă numirile au fost o victorie a PSD, acesta a dezvăluit că eticheta numirilor este legată de PSD și că premierul Ilie Bolojan nu a participat la acest troc.

„Ilie Bolojan nu a participat la acest troc, nu a fost implicat în acest proces de negociere sub nicio formă și în momentul de față cred că Ilie Bolojan a rămas singurul om de la vârful statului român care dorește cu adevărat reforma statului și a lumii politice”, a răspuns vicepreședintele PNL.

Citește și : Nicușor Dan, despre o eventulală retragere a sprijinului acordat de PSD guvernului Bolojan. ”Sunt discuții informale pe toate aceste scenarii posibile”

„Problema este, în final, că nu este o miză personală sau de partid, ci ține de credibilitatea justiției. Mai mult decât atât, din păcate președintele nu a utilizat nici instrumentele constituționale pe care le avea, cele legate de refuzul acestor propuneri și, sigur, acesta transmite un mesaj de pasivitate și marchează un punct de cotitură enormă în societatea românească, că ideea unei reforme reale a justiției își pierde consistența”, a mai adăugat Muraru în intervenția sa la RFI.