Scad ratele românilor! BNR a redus dobânda cheie la 6,75% pe an, pentru prima dată din ianuarie 2023

Totodată, BNR a hotărât scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 8,00% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6,00% pe an, dar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Ştirea iniţială

Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna ianuarie a anului trecut, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.

Debitorii cu credite legate de IRCC vor avea de așteptat până la începutul anului viitor să vadă o scădere substanțială a ratelor, dacă BNR va începe reducerea ratei cheie din această vară.

Alte articole

România are cele mai mari dobânzi din UE la titlurile de stat. Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei: „România îşi poate permite să aştepte stabilizarea pieţelor”

Economiştii ING analizează potenţialele efecte ale războiului din Iran asupra economiei româneşti. Inflaţia ar putea sări de 10%, iar BNR ar putea amâna scăderea dobânzii cheie

IRCC a scăzut de la 5,9% în perioada aprilie – iunie, la 5,86% în perioada 1 iulie – 31 septembrie, scădere care nu va avea o mare influență în nivelul ratelor lunare ale celor cu credite în monedă națională. Noua valoare aplicată este calculată pe baza dobânzilor medii zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul 1 din acest an.

”Sunt șanse ridicate ca BNR să scadă dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază. Singurul risc îl reprezintă acciza la combustibil și efectele ei asupra inflației. Până la finalul anului vedem două tăieri de dobândă, urmând ca nivelul acesteia să ajungă la cel mult 6-6,5%”, a declarat Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, potrivit Economica.net.

Economistul bancar atrage atenția că BCE nu dă semne că va mai scădea dobânda cheie anul acesta, iar FED va scădea cel mult o singură dată dobânda în 2024, iar România ar putea fi influențată de trendul extern. O soluție de compromis ar putea fi lărgirea marjei intervalului dintre dobânda plătită de BNR la depozitele constituite de bănci și cea la creditele oferite de banca centrală la 1,25%, ceea ce ar echivala practic cu o reducere, fără ca BNR să se atingă de dobânda de politică monetară. Adrian Codirlașu crede însă că este puțin probabil să se întâmple acest lucru.

Citeşte şi: România, doar peste Bulgaria în ierarhia salariilor minime din Uniunea Europeană. Ce ţări conduc topul realizat de Eurostat

”Anticipăm că Banca Națională va menține dobânda de polítică monetară neschimbată la ședința din 5 iulie, deși șansele unei scăderi de 0,25 pp nu sunt neglijabile (estimăm că acestea sunt de 30%). Principalele motive pentru care considerăm mai probabilă menținerea neschimbată a nivelului dobânzii cheie țin pe de o parte de contextul extern, unde FED încă amână tăierea dobânzilor, BCE nu semnalează că va continua după tăierea din iunie, iar în regiune Banca Centrală a Poloniei pare să amane următoarea tăiere pentru 2025, iar pe de altă parte de cel intern, unde avem un déficit bugetar peste așteptări, activitatea de creditare în accelerare puternică și avansul salarial încă robust”, a declarat Valentin Tătaru, economist șef ING Bank.

Tătaru subliniază că principalul factor care ar permite o ușoară scădere a dobânzilor este însă și cel mai important, respectiv inflația, care este posibil să fi coborăt sub 5% în iunie și ar putea încheia anul la 4.2%.

Citeşte şi: Piața crypto, în scădere! Investitorii au intrat deja în panică: „Suntem într-o perioadă turbulentă”