Șefa CSM susține că magistrații nu sunt ”plini de privilegii”. ”Și noi suntem oameni”

Mulți românii văd magistrații drept o castă plină de privilegii – în primul rând financiare. Șefa CSM, judecătoarea Elena Costache, demontează această impresie, explicând cum ar fi, de fapt, oamenii din această breaslă.

Declarațiile președintelui CSM vin în contextul aprinselor dezbateri publice despre măsurile de austeritate necesare pentru resuscitarea bugetului, care ating – direct sau tangețial – subiecte precum salarii, sporuri și pensii speciale.

”Noi nu suntem o castă închisă, noi nu suntem plini de privilegii. Sau, mă rog, dacă cineva consideră că avem tot felul de privilegii, trebuie să vedem exact ce spuneam și reversul medaliei. În ce constă ceea ce vreau să spun? În faptul că avem cel mai drastic regim de incompatibilități și interdicții dintre toate sistemele de justiție din celelalte țări membre UE. Ni se spune tot timpul și se fac de fapt astfel de comparații cu situația sistemelor de justiție din alte state membre UE. Bun, păi dacă vrem să luăm de la alții ceea ce considerăm că este bine la alții, deși, după părerea mea, nu se poate, pentru că societățile sunt diferite, nivelurile de trai sunt diferite. Mergând cu aceste comparații mai departe, haideți să le luăm cu totul. Tot calupul, nu ne uităm numai la așa zisele privilegii. Ne uităm și la incompatibilități și la interdicții, la obligația de rezervă pe care o avem. Apropo de întrebarea dumneavoastră că nu am ieșit să spunem lucrurilor pe nume de fiecare dată sau să spunem și despre lucrurile bune pe care le facem – sunt o grămadă, credeți-mă – și despre oamenii care își fac treaba. Nu suntem pădure fără uscăciuni. Nu suntem perfecți. Suntem supuși perfecțiunii continue, ca orice alt segment social”, spune Elena Costache.

Citește și Zi decisivă pentru Călin Georgescu. Idolul suveraniștilor va afla dacă rămâne sub control judiciar

Alte articole

CSM, aviz negativ privind modificarea pensiilor de serviciu pentru magistrați

Proiect de lege legat de pensii, cine le-ar putea pierde definitiv: „Gestul de care societatea are nevoie pentru a avea încredere în statul român”

Întrebată despre propagarea ideii conform căreia s-ar fi blocat PNRR din cauza pensiilor magistraților, președintele CSM a etichetat drept ”total fals” acest lucru.

”Total fals să spui sau să ajungi la concluzia că din cauza noastră, vezi Doamne, a multelor privilegii pe care le avem, se blochează atingerea scopului din PNRR și astfel România nu mai primește bani europeni. Chestiunea aceasta a resurselor umane este unul dintre targeturile pe care ni le-a trasat Comisia Europeană, să stabilizăm resursa umană în sistemul de justiție. În ultimele rapoarte pe țară, pe statul de drept, a fost punctată de către Comisia Europeană, în mod pozitiv, modalitatea în care noi am reușit să gestionăm problema resurselor umane, pentru că eu vorbesc acum de activitatea acestui Consiliu, care a început în urmă cu doi ani și jumătate. Ce am făcut? Normal că suntem atenți la toate cerințele și ale Comisiei Europene, și ale țării, ale societății noastre. Am încercat să aducem oameni în sistem. Și am reușit, nu numai că am încercat. Dar vedeți dumneavoastră, dacă noi am reușit să aducem și să mai umple schemele, niciodată sută la sută, și în secunda numărul doi se discută iar de o modificare a statutului nostru pe segmentul acesta, dar despre care discutăm acuma, cum îi putem noi să vorbim de stabilitatea resursei umane? Ca să nu mai spun că un alt target este să facem profesia atractivă. Cum o facem atractivă? Ce le spunem noi tinerilor absolvenți ai facultăților de drept, care sunt mulți, care sunt copii frumoși, deștepți, plini de motivație, pentru că sunt tineri și tinerețea întotdeauna trebuie să învingă. Da, cum am fost și noi la începuturi și cum încercăm să mai fim măcar cu motivația, dacă nu cu tinerețea? Așa, ce le spunem? Cum îi aducem? Își imaginează cineva din țara asta ca acești copii tineri, frumoși, dar plini de motivație, se mai lasă convinși de vreun argument pe care îl aducem noi ca să îi facem să vină în magistratură? Fals. Tineretul din ziua de astăzi are o capacitate de reconfigurare a traseului profesional pe care noi, la vremurile pe care le-am trăit sau când am început noi cariera, nu am avut-o, pentru că societatea a evoluat în această direcție”, a explicat judecătoarea.

Șefa CSM: Suntem cel mai ușor de vândut

Tot despre pensiile magistraților, președintele CSM spune că acestea ”reprezintă o chestiune a statutului” profesional.

”Ne place sau nu ne place, toată această poveste a pensiilor, a condițiilor de pensionare reprezintă o chestiune a statutului nostru. Până la urmă, noi ce vrem? Să avem o justiție independentă, o justiție puternică, o justiție în care judecătorul să judece și procurorul să lucreze dosare, dar obiectiv, în mod obiectiv, fără a se gândi la ce-i rezervă ziua de mâine pe toate aspectele vieții zilei de mâine? Pentru că, repet, și noi suntem oameni. Vrem o minte limpede, un om pregătit, o minte obiectivă, un om care să facă dreptate și să soluționeze dosare ca procuror în condiții de normalitate și în condiții de claritate? Și se amestecă toate aceste lucruri. Eu asta am spus, pornind de la niște realități economice. Trăim într-un moment în care țara se află într-un impas financiar. Trebuiesc luate niște măsuri. Întrebați-ne, că poate avem idei, ascultați-ne, că poate nu greșim. Gândiți-vă la consecințe și conștientizați ce vreți să faceți fără noi. Despre asta este vorba. Consecințele – că se spune că ieșim și că ne plângem de milă sau că suntem victime, sau că mai știu eu ce – nu sunt asupra noastră, în principal, că noi am mai trecut prin momente de-astea și n-am murit, că nu e nimeni de neînlocuit. Ce să vezi? Am dus-o cum am dus-o. Nu mai contează, nu mai revenim la vremurile alea. Sper să nu mai revenim niciodată”, a spus Elena Costache.

Șefa CSM a vorbit și despre varianta unei ”creșteri bruște” a vârstei de pensionare la 65 de ani, avertizând că aceasta va avea drept consecință ”o depopulare, o epurare a sistemului de justiție”.

”O creștere bruscă a vârstei de pensionare direct la 65 de ani peste noapte, cum m-am exprimat eu, înseamnă o depopulare, o epurare a sistemului de justiție, pentru că din acest număr, la ora actuală, există aproximativ șase sute și ceva de magistrați, vorbesc și judecători și procurori, care îndeplinesc condițiile de pensionare, care pot pleca din sistem și vorbim de judecători și procurori de la instanțe și parchete de pe lângă acele instanțe de nivel superior. Vorbim de Înalta Curte, care din 109 judecători care activează acum la instanța supremă, 83 îndeplinesc condițiile de pensionare. Ce facem? Cum i-am spus și domnului prim-ministru, rămânem la Curtea Supremă, la instanța supremă în această țară, cu 20 de judecători să judece. La nivelul curților de apel sunt aproximativ opt sute și ceva de judecători. Vorbesc acum de judecători. Da, din aceștia, la nivelul curților de apel, 200 și ceva pot pleca oricând. Vorbesc de instanțe de ultim grad de jurisdicție. Ce înseamnă asta? Cine le va lua locul? Cum le va lua locul? Pentru că, presupunând că putem să organizăm în continuare concursuri de recrutare, de aducere în sistem a persoanelor cu o vechime minimă de cinci ani în alte profesii juridice – ceea ce, să fim înțeleși, nu putem, pentru că ordonanța trenuleț ne-a blocat organizarea acestor concursuri – oamenii aceia, presupunând că am putea să îi aducem în sistem în această modalitate de recrutare, vor ajunge la judecătorii, nu vor fi duși direct la instanțele superioare. Ca să ajungă un judecător de la judecătorie – că poate nici asta nu se știe – la instanțe de grad superior, cum sunt Curțile de Apel și Înalta Curte, trebuie să treacă ani de zile. Unui judecător de judecătorie îi trebuiesc șapte ani vechime la acel nivel ca să se poată duce la examenul de promovare pentru tribunal. Unui judecător de tribunal îi trebuiesc nouă ani de zile, dintre care un an obligatoriu să funcționeze la un tribunal, ca să dea un examen de promovare pentru Curtea de Apel. Și ca să termin ideea, unui judecător de Curtea de Apel, ca să meargă la promovare la Înalta Curte, îi trebuiesc 18 ani vechime în profesie și minim cinci ani vechime să funcționeze la o curte de apel. În condițiile în care volumul de activitate în ultimii cinci ani de zile este într-o continuă creștere, iar problema resurselor umane, care este target în PNRR și care este target stabilit de Comisia Europeană. Se readuce tot timpul în discuție și această problemă a resurselor umane este în permanent clătinată. Practic, ce se întâmplă periodic, în vremurile de campanie electorală, ca să zic așa: chestiunile acestea ale justiției sau justiția este monedă electorală. Mai pe scurt, suntem cel mai ușor de vândut, metaforic vorbind, și nu numai metaforic și teoretic și practic, pentru că asta dă cel mai bine la public. Asta a făcut ca gradul de încredere al cetățenilor în sistemul de justiție să fie în cădere liberă”, a spus Costache, într-un interviu pentru stiripesurse.

Președintele CSM a explicat și care ar fi, în opinia sa, efectele acestei ”depopulări”.

”Înseamnă o lungire a duratei de soluționare a dosarelor, pentru că nu trebuie să fim specialiști nici în drept, nici în matematică, ca să zic așa, să facem niște calcule. Dar este foarte simplu: dacă se pleacă masiv de la nivelul acestor instanțe și, exact cum am explicat mai devreme, nu pot fi aduși de pe o zi pe alta, nu pot fi înlocuiți acei judecători și acei procurori. Presiunea dosarelor și volumul de activitate despre care spuneam că în ultimii ani este într-o creștere exponențială și poate revenim la chestiunea aceasta. Normal că rămâne să fie împărțit și să fie gestionat de oameni mai puțini. Și atunci acei oameni mai puțini, evident, ca să dea un act de justiție de calitate – pentru că vrem calitate, nu? – cum pot ei să gestioneze într-un termen scurt un volum și mai mare de activitate decât cel pe care îl aveau, în condițiile unor scheme care niciodată nu pot fi umplute?”, a spus judecătoarea.

Citește și Ilie Bolojan nu poate opri primele de 36.000 de euro de la CCR: „Ne dau în judecată și iau banii de la stat”