Şefa FMI avertizează: Economia globală are în faţă un an dificil în 2023

Pentru o mare parte a economiei globale 2023 va fi un an dificil, deoarece principalele motoare ale creşterii globale, Statele Unite, Europa şi China, se confruntă cu o încetinire a activităţilor, a declarat duminică directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, transmite Reuters.

Noul an va fi ”mai greu decât anul pe care îl lăsăm în urmă. De ce? Pentru că cele trei economii majore – SUA, UE şi China – încetinesc toate simultan”, a declarat Georgieva în emisiunea ”Face the Nation” a CBS.

În octombrie, FMI şi-a redus perspectivele de creştere economică globală în 2023, reflectând impactul negativ al războiului din Ucraina, precum şi presiunile inflaţioniste şi ratele ridicate ale dobânzilor create de băncile centrale precum Rezerva Federală a SUA, menite să reducă presiunile preţurilor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Declaraţia unică 2023, în Monitorul Oficial. Milioane de români trebuie să o completeze şi să o depună la ANAF Descarcă DOCUMENT
De atunci, China a renunţat la politica de zero Covid şi s-a angajat într-o redeschidere haotică a economiei sale, deşi consumatorii de acolo rămân atenţi pe măsură ce cazurile de coronavirus cresc.

Alte articole

FMI trage un semnal de alarmă: Datoria publică mondială este deja aproape de 100% din PIB

EXCLUSIV Victor Ponta avertizează că România riscă să ajungă din nou la FMI: „Suntem într-o situație la fel de gravă ca în 2009-2010”. Ce coaliție propune fostul premier

În primele sale comentarii publice de la schimbarea politicii, preşedintele Xi Jinping a cerut sâmbătă, în discursul de Anul Nou, mai mult efort şi unitate pe măsură ce China intră într-o ”nouă fază”.

”Pentru prima dată în 40 de ani, creşterea economică a Chinei va fi probabil în 2022  la nivelul sau sub creşterea globală”, a spus Georgieva.

Mai mult decât atât, răspândirea rapidă a infecţiilor de Covid aşteptate acolo în lunile următoare ar putea să îi lovească şi mai mult economia în acest an şi să afecteze atât creşterea regională, cât şi globală, a spus Georgieva, care a călătorit în China în calitate de şefă a FMI la sfârşitul lunii trecute.

Salariile din zona euro cresc prea repede – Anunțul surprinzător făcut de șefa BCE

BCE a majorat ratele dobânzilor cu un total de 2,5 puncte procentuale, din iulie, în încercarea de a opri o intensificare istorică a inflaţiei, şi a promis şi mai multă înăsprire a politicilor la următoarele reuniuni, deoarece aşteptările de creştere a preţurilor pe termen lung au început să depăşească ţinta oficială de 2%.

”Ştim că salariile cresc, probabil într-un ritm mai rapid decât erau aşteptările”, a declarat Lagarde sâmbătă, ziarul croat Jutarnji list.

”Nu trebuie să permitem ca aşteptările inflaţioniste să devină dezancorate sau ca salariile să aibă un efect inflaţionist”, a adaugat aceasta.

Lagarde nu a oferit niciun indiciu nou  referitor la politica monetară a BCE, dar a spus că banca trebuie ”să ia măsurile necesare” pentru a reduce inflaţia la 2%, de la ritmul actual de aproape 10%.

Schimbări radicale pentru români din ianuarie 2023. Cine primeşte bani mai mulţi la leafă/pensie, cine plăteşte taxe majorate şi de unde vin scumpirile
Croaţia s-a alăturat zonei euro la 1 ianuarie, ca al 20-lea membru al blocului valutar, intrând într-un club de elită într-un moment de tulburări neobişnuite, în timp ce BCE încearcă să tempereze inflaţia, după ce a petrecut ultimul deceniu declanşând stimuli fără precedent pentru a susţine creşterea preţurilor atunci când aceasta era extrem de scăzută.

Trebuie să fim atenţi ca motivele interne pe care le vedem, care sunt legate în principal de măsurile fiscale şi de dinamica salariilor, să nu conducă la înrădăcinarea inflaţiei”, a spus Lagarde.

Şefa FMI a adăugat că recesiunea de iarnă aşteptată a blocului, indusă de creşterea costurilor energiei, va fi probabil scurtă şi superficială, cu condiţia să nu existe şocuri suplimentare.