Şeful Antidrog din DIICOT: Sunt de acord cu practica de a renunţa la urmărirea penală pentru deţinere de droguri uşoare pentru consum

El a fost audiat de Secţia pentru procurori a CSM pentru titularizarea pe post. Procurorul Voicu a fost propus de ministrul Justiţiei Tudorel Toader pentru postul de şef al Secţiei Antidrog din DIICOT. Secţia pentru procurori a CSM trebuie să dea un aviz consultativ şi numirea propriu-zisă ar putea fi făcută de preşedintele Klaus Iohannis.

Procurorul Bogdan Voicu a declarat că, numai anul trecut, procurorii DIICOT au dat soluţii de renunţare la urmărirea penală (RUP) în peste 1900 de dosare de deţinere de droguri uşoare în vederea consumului. După intervenţia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, care a solicitat clarificări, procurorul Voicu a precizat că nu este pentru dezincriminarea deţinerii de droguri uşoare în vederea consumului, ci doar pentru soluţionarea acestui tip de dosare cu decizii de renunţare la urmărirea penală. El a precizat şi că de la anchetarea unor simpli consumatori, procurorii au ajuns la prinderea unei întregi reţele de traficanţi.

„Legea ne obligă să investigăm atât infracţiuni de deţinere de droguri în vederea consumului propriu, cât şi de efectuare de orice altă operaţiune de traficare a unor astfel de substanţe. Repet, de la un simplu dosar, şi nu o dată s-a întâmplat chestia asta, cu mijloace specifice de investigaţie şi cu cheltuieli relativ minime, de la un dosar relativ simplu de deţinere de droguri în vederea consumului propriu a fost devoalată şi trasă la răspundere penală o adevărată grupare implicată, organizată”, a declarat procurorul Bogdan Voicu, şeful Antidrog din DIICOT, citat de g4media.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit celor mai recente date ale Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), care citează un studiu ESPAD din 2016 (The European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), consumul de droguri uşoare, deşi încă sancţionat penal în România, este prezent în rândurile a aproape 11 la sută dintre adolescenţi. Consumul de droguri uşoare în România este situat totuşi la valori sub media europeană.

Alte articole

Laura Vicol, audiată la DIICOT: Procurorii ar fi extins urmărirea penală, DOCUMENT OFICIAL. Trei noi acuzații în mega-dosarul Nordis

Călin Georgescu ar urma să fie scos din arest. Ce au decis procurorii

Dintre drogurile ilicite studiate, cel mai mare nivel al consumului este înregistrat de canabis – 8,1%. Urmează: NSP (noile substanţe psihoactive) cu 5,1%, solvenţi/ substanţe inhalante cu 3,6%, cocaină cu 3,3%, LSD sau alte halucinogene – 2,4%, ecstasy – 2,1%, heroină – 1,7%, ketamină – 1,8%, droguri injectabile – 1,3%, crack – 1,2%, amfetamine -1,1%, ciuperci halucinogene – 1,2%, metamfetamine – 1% şi GHB – 1,1%.

Comparativ cu valorile medii europene, consumul de canabis/ haşiş în rândul elevilor de 16 ani din România este de 2 ori mai mic, 8,1% faţă de 16,5%.

După canabis, pe poziţia a doua în topul celor mai consumate droguri în rândul elevilor din România se situează noile substanţe psihoactive (NSP). Astfel, 5,1% dintre elevii de 16 ani incluşi în eşantion au experimentat consumul de NSP, acest tip de consum menţinându-se la acelaşi nivel ca şi în studiul anterior, când a fost pentru prima dată măsurat.

Ca şi la nivel european, cele mai consumate NSP în rândul elevilor din România sunt cele care se prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor. În România, consumul de astfel de amestecuri a fost declarat de 2,7% dintre adolescenţi, fiind peste media europeană – 2,2%.