„Dacă Constituţia poate să facă obiect de negociere, atunci să se înţeleagă. În Constituţie scrie limpede, este răspunsul la toate întrebările acestea”, a afirmat şeful CCR înainte de şedinţa de marţi.

Săptămâna trecută, Augustin Zegrean a susţinut că mandatul actualului şef al statului, Traian Băsescu, se încheie pe 21 decembrie iar CCR va da un răspuns instituţional cu privire la data la care Klaus Iohannis ar urma să depună jurământul în faţa Parlamentului.

Alte Articole

Guvernul a decis. Prefecţii şi subprefecţii pot deveni demnitari: ...

Florin Cîţu explică de ce întârzie bugetul 2021. „Întoarcem ...

Elena Udrea iese la atac. „Dacă o omoram pe Kovesi, aveam ...

‘După Constituţie, mandatul preşedintelui este de cinci ani. Socotiţi şi voi din 21 decembrie 2009 când se împlinesc cinci ani. (…) 21 decembrie 2014, în mod normal. În dreptul constituţional, termenele se socotesc pe zile pline, nu se scade din calcul ziua în care începe şi ziua în care sfârşeşte. Deci, pe 21 decembrie s-ar împlini cinci ani’, le-a spus Zegrean jurnaliştilor care îl aşteptau la intrarea în sediul CCR.

Întrebat care ar fi pericolul dacă jurământul se va depune după sau înainte de 21 decembrie, Augustin Zegrean a răspuns: ‘Constituţia spune că preşedintele intră în exercitarea mandatului de la data depunerii jurământului. Dacă un preşedinte ar depune jurământul şi celuilalt nu i-a expirat mandatul, cum ar fi? (…) Dacă cineva riscă să lase ţara fără preşedinte, de ce nu?’.

Citeşte şi Incompatibilitatea lui KLAUS IOHANNIS, la CCR. Zegrean explică ce se va întâmpla cu mandatul aleşilor locali

El a afirmat că CCR va da un răspuns instituţional în această problemă.

Vicepreşedintele social-democrat al Senatului, Cristian Dumitrescu, a anunţat marţi că Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale legislativului au solicitat Curţii Constituţionale un punct de vedere cu privire la data la care preşedintele ales, Klaus Iohannis, ar urma să depună jurământul în faţa Parlamentului.

‘Noi am fost informaţi de către Curtea Constituţională despre validarea alegerilor prezidenţiale. Prin această hotărâre a CCR se solicită, conform legii, depunerea jurământului. Depunerea jurământului ar trebui făcută în data de 21 decembrie, dar este o duminică, când Parlamentul nu funcţionează. Am solicitat în scris un punct de vedere al Curţii Constituţionale, să ne spună foarte clar dacă suntem ţinuţi de această dată de 21, fiindcă atunci vom convoca o şedinţă comună solemnă a Parlamentului pentru ca preşedintele ales să depună jurământul sau putem să o facem mai devreme. (…) Noi am opinat că ar putea să fie vineri, dar dacă se poate vineri atunci se poate şi joi’, a spus Dumitrescu.

El a subliniat că judecătorii CCR vor trebui să indice varianta constituţională, pentru că este ‘un preşedinte în exerciţiu care îşi duce la sfârşit mandatul până la depunerea jurământului de către noul preşedinte şi atunci nu îi poţi scurta mandatul nici măcar cu o zi’.

‘Nu ai voie să ai între mandate o vacanţă a postului. Este o chestiune care priveşte dreptul şi funcţionarea mandatului. (…) Nu uitaţi că şi Parlamentul are obligaţii din punct de vedere al asigurării constituţionalităţii’, a completat Dumitrescu. 

Revizuirea Constituţiei

Pe de altă parte, Augustin Zegrean a declarat că statul de drept în România s-ar putea deregla rău, dacă o eventuală revizuire a Constituţiei va viza numai unele instituţii.

‘Constituţia actuală este gândită pentru acest sistem. Toate instituţiile sunt aranjate pe această Constituţie şi pe acest sistem. Dacă se umblă numai la unele instituţii, s-ar putea să se deregleze rău statul de drept în România‘, a afirmat şeful CCR înaintea şedinţei de marţi.

Întrebat dacă trebuie schimbată din temelie Constituţia, Zegrean a răspuns: ‘Poate că da’.