Şeful Parchetului Judecătoriei Buftea, DEMIS pentru neglijenţă gravă

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, a dispus, vineri, prin ordin, încetarea delegării pe funcţia de prim procuror a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea a procurorului Cătălin Paraschiv, începând cu data de 10  septembrie 2012.

„Sub acest aspect, controlul dispus la data de 28.08.2012, de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (…) ce a avut ca obiect „modul în care s-au derulat cercetările în dosarele penale privind pe inculpatul Vlad Nicolar  preluate şi conexate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică”, a relevat că prim procuror Cătălin Paraschiv a exercitat atribuţiile manageriale într-un mod defectuos, deoarece nu a verificat modul de înregistrare a plângerilor contra soluţiilor, deşi potrivit art. 278 (1) Cod procedură penală „plângerile contra măsurilor luate ori actelor efectuate de procuror ori în baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim procurorul parchetului”, se arată într-un comunicat al Ministerului Public.

„La data de 8.05.2012, partea vătămată M. M. a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea împotriva măsurii obligării de a nu părăsi localitatea dispusă de procuror faţă de inculpatul Vlad Nicolae, la data de 3.08.2012. În această plângere, partea vătămată şi-a exprimat nemulţumirea faţă de faptul că, deşi Vlad Nicolae a fost reţinut pentru 24 ore începând cu data de 2.05.2012, a fost pus în liberate la data de 3.05.2012 şi s-a luat faţă de acesta doar măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât  procurorul a considerat că nu se impune să solicite instanţei de judecată arestarea preventivă a acestuia. În această plângere, partea vătămată arăta expres că argumentele procurorului şi raportarea la normele convenţionale ale CEDO sunt greşite, deoarece s-au bazat doar pe faptul că, acesta nu recunoaşte faptele, deşi indiciile probatorii erau mai mult decât rezonabile, fapta fiind deosebit de gravă. În plus, partea vătămată a mai arătat, în cuprinsul plângerii, că lăsarea în libertate a lui Vlad Nicolae, bazată pe interpretarea normelor europene, dar fără raportarea concretă la pericolul social al unei asemenea fapte, dovedeşte lipsa de reacţie a autorităţilor, ce ar putea duce la comiterea unor fapte asemănătoare şi  îi creează o puternică temere.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Din punct de vedere procedural, această plângere a părţii vătămate trebuia soluţionată de prim procuror. Plângerea părţii vătămate însă, nu doar că nu a fost soluţionată, dar a fost înregistrată numai la data de 16.07.2012, fără a purta vreo viză a conducerii şi fără a se dispune soluţionarea. Dacă prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea ar fi desfăşurat un control operativ curent ar fi avut posibilitatea să sesizeze în timp util faptul că nu i-a fost prezentată o cauză care se afla în competenţa sa de soluţionare„, se mai arată în acelaşi document.

Alte articole

Oana Gheorghiu, după raportul CSM: ”Declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de ‘decredibilizarea justiției’. Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică”

Prima reacție a lui Eugen Tomac după scandalul documentului CSM: „Eu respect autonomia constituțională a CSM și este dreptul acestei instituții să își exprime poziția”