Şeful Poliţiei din Catalonia şi alţi responsabili au fost pus sub urmărire penală pentru „rebeliune”

Ancheta vizează fapte produse la 20 septembrie, când arestarea a 14 înalți responsabili ai executivului separatist catalan a condus la importante manifestații împotriva Gărzii Civile la Barcelona.

În total, patru persoane sunt urmărite penal: Josep Luis Trapero, șeful Mossos Esquadra, o altă responsabilă a poliției regionale, Teresa Laplana, precum și Jordi Sanchez și Jordi Cuixart, președinți ai două asociații separatiste — Asociația Națională Catalană (ANC) și Omnium.

Convocarea este legată de „reuniuni și manifestații organizate pentru a împiedica, prin forță, acțiunea autorităților și a agenților săi în exercitarea atribuțiilor lor”, a precizat purtătorul de cuvânt al Audienței Naționale, tribunalul însărcinat cu dosare complexe.

La 20 septembrie, anunțul acestor arestări a provocat o manifestație la care s-au adunat mai multe mii de militanți pentru independență, încurajați de ANC și Omnium, în fața sediului Ministerului Economiei din cadrul executivului catalan din Barcelona, unde aveau loc percheziții.

Alte articole

Raportul Consiliului Concurenţei după ancheta ROBOR, transmis băncilor. Decizia de sancţionare, aşteptată în mai-iunie

ANAF face verificări chiar și în rândul propriilor angajați. 200 de mașini confiscate sau sechestrate sunt de negăsit, deși trebuiau să fie scoase la licitație

Citeşte şi Liderul separatist catalan anunţă că proclamarea independenţei Cataloniei se va face la sfârşitul săptămânii

Membrii Gărzii Civile nu au putut părăsi clădirea până în zorii zilei, iar manifestanții le-au atacat mașinile.

Mossos Esquadra a fost acuzată că nu a intervenit suficient de repede pentru a ajuta Garda Civilă, precum și pentru că nu a împiedicat deschiderea birourilor de vot în cadrul referendumului pentru autodeterminare interzis duminică, în contextul în care justiția le ordonase acest lucru.

Anunțul acestor convocări survine la o zi după un discurs al regelui Spaniei, care a declarat că este „responsabilitatea puterilor legitime ale statului de a asigura ordinea constituțională”.