Şeful Senatului, Robert Cazanciuc, cere CCR să-l scape pe Tăriceanu de un dosar penal. Ce acuzaţii îi aduc procurorii liderului ALDE

„Având în vedere că articolul 69 alin.(2) din Constituţie consacră nulitatea mandatului imperativ al deputaţilor şi senatorilor şi interzice orice ingerinţe în activitatea acestora care ar veni din partea altor autorităţi, niciunui membru al Parlamentului nu îi poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opţiunii de vot. Punerea la dispoziţie a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorităţi publice reprezintă o formă de imixtiune şi de încercare de control a activităţii şi procedurilor parlamentare, în condiţiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori”, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, „prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi-a arogat competenţa de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către preşedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări”.

„Actele procedurale îndeplinite în conformitate cu prevederile regulamentelor parlamentare nu pot face obiectul controlului organelor Ministerului Public, acestea fiind modalităţi prin care Camerele Parlamentului îşi îndeplinesc rolul constituţional şi îşi desfăşoară lucrările în temeiul şi potrivit propriei autonomii organizatorice şi funcţionale consacrate în art.64 alin. (1) din Constituţie. Efectuarea urmăririi penale faţă de Preşedintele Senatului, în funcţie în anul 2017, pentru acte de procedură parlamentară, respectiv nesupunerea votului plenului Senatului a încetării de drept a unui mandat de senator validat în 2016, pentru care Agenţia Naţională Integritate a emis în 2012 un raport de evaluare privind incompatibilitatea acestuia cu exercitarea funcţiei de consilier judeţean în perioada 2008-2012, rămas definitiv în 2015, reprezintă un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separaţiei puterilor în stat”, explică sursa citată.

Cazanciuc mai precizează că, prin sesizarea formulată, a solicitat Curţii Constituţionale „să constate şi să soluţioneze un conflict juridic de natură constituţională manifestat printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării”.

Alte articole

PSD începe negocierile pentru formarea unei noi majorități parlamentare. Sorin Grindeanu, posibil premier

Noul șef Porsche începe restructurarea cu decizii radicale. Peste 500 de angajați sunt afectați: „O fază dificilă de transformare”

Călin Popescu Tăriceanu, vizat de un nou dosar penal pentru abuz în serviciu

Pe 30 martie, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a solicitat conducerii Senatului să sesizeze Curtea Constituțională cu un conflict juridic între Parlament și Parchetul General susținând că procurorii „se amestecă direct” în activitatea parlamentară pentru că anchetează motivele pentru care un senator PSD cu decizie definitivă de incompatibilitate din 2015 mai este încă în funcție, deși legea prevede clar că el trebuia să își piardă mandatul.

În acest dosar Călin Popescu Tăriceanu este suspect de comiterea a două infracțiuni, abuz în serviciu și uzurparea de calități oficiale, deoarece, în calitate de președinte al Senatului, ar fi refuzat vreme de doi ani să pună în aplicare decizia Justiției – constatarea pierderii calității de senatorul social-democrat.

Cazanciuc – dosar Tăriceanu: Am cerut să se pronunţe Biroul permanent pe cererile senatorilor, nu prelungirea termenului