Şeful SRI, Eduard Hellvig: 70% din persoanele care au interdicţie în România au legătură cu Statul Islamic

Eduard Hellvig a declarat că România nu se află în afara pericolului unui posibil atac terorist şi că, până acum, au existat mai multe motive care au dus la creşterea nivelului de alertă antiteroristă. 

Citeşte şi: Şeful SRI Eduard Hellvig, în vizită oficială în SUA. Acesta a avut întrevederi cu conducerea CIA şi FBI

„Eu vorbesc la nivel de percepţie, nu am date concrete, dar, după părerea mea, la începutul anilor ’90, tentaţia şi tendinţa politicienilor au fost de a avea un control cât mai mare asupra instituţiilor statului. Astăzi, acest lucru nu se întâmplă şi obiectivul meu este să nu mai poată fi posibilă influenţa politică„, a declarat Hellvig pentru Adevărul.

Nouă persoane au fost expulzate din ţară din cauza ameninţărilor teroriste. SRI are în bazele de date 9.000 de persoane care sunt date în consemn la frontieră. 

Alte articole

Fostul șef al SRI Eduard Hellvig îl distruge pe Ionuț Moșteanu pentru reacția de la incidentul dronei rusești. ”Singurul ministru al Apărării care se menține în standarde rămâne, din păcate, Adrian Bumbescu”

Fostul şef SRI, Eduard Hellvig, spune că nu se află în spatele niciunui fel de jocuri politice: „Nimic nu vinde mai bine pe la noi decât o conspiraţie bună”

„Din păcate, nu suntem feriţi de potenţiale atacuri teroriste. De la începutul acestui an nu s-a permis intrarea în ţară pentru 246 de persoane despre care noi am obţinut date că erau conectate la fenomenul terrorist şi prezentau riscuri în acest domeniu. În ceea ce priveşte profilul acestor persoane, ţin să subliniez faptul 70% din persoanele interzise în România au legătură cu ISIS”, a mai spus Hellvig

De asemenea directorul SRI spune că cele mai multe cartele preplătite româneşti sunt folosite în atacuri teroriste şi crima organizată.

„Nu avem încă o lege a securităţii cibernetice, nu avem o reglementare cu privire la cartelele PrePay şi ne lipsesc alte instrumente legale ce ar permite adaptarea capabilităţii serviciului la evoluţiile tehnologice. Evenimentele recente au reconfirmat faptul că teroriştii utilizează noile tehnologii, ceea ce le permite anonimizarea/criptarea comunicaţiilor pentru pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor. Cu alte cuvinte, oricine poate comunica în România anonimizat, ceea ce, în unele situaţii, implică riscuri pentru securitatea naţională. Aşadar lipsa unor astfel de instrumente legale reprezintă o vulnerabilitate sistemică”, a adăugat şeful SRI.

Eduard Hellvig precizează că “Serviciul Român de Informaţii se bucură, astăzi, de o încredere foarte mare”, dar admite că este nevoie de mai multă transparenţă din partea insituţiei. “Un serviciu secret, după cum spunea un coleg olandez, nu înseamnă un serviciu secretos”, mai spune Hellvig.

Şeful Serviciului Român de Informaţii este convins că instituţia pe care o conduce este respectată de români nu din cauza fricii, ci mai ales pentru că “a ales să facă lucrurile în aşa fel încât să consolideze democraţia, statul de drept şi să determine instituţiile statului român să funcţioneze în interesul cetăţeanului”.

„Nu cred că Serviciul Român de Informaţii este respectat din cauza fricii. Eu am fost, până acum nouă luni, om politic, iar respectul meu faţă de Serviciul Român de Informaţii nu venea din teamă, ci din faptul că această instituţie a ales să facă lucrurile în aşa fel încât să consolideze democraţia, statul de drept şi să determine instituţiile statului român să funcţioneze în interesul cetăţeanului. (…) Serviciul Român de Informaţii a înregistrat o diminuare semnificativă a ponderii mandatelor de siguranţă naţională din totalul măsurilor autorizate pentru interceptări. Concret, mandatele de siguranţă naţională au scăzut, ca pondere, la jumătate, de la aproximativ 10% la 5% din numărul total al actelor de autorizare. Acesta este un lucru important şi demonstrează că Serviciul are capacitatea de a-şi îndeplini misiunea la fel de bine, utilizând şi alte instrumente legale, complementare, mult mai eficiente şi mai adecvate pentru a răspunde la realităţile cu care ne confruntăm”, a precizat Eduard Hellvig.