Semnal de alarmă pentru locurile de muncă din România. Firmele mici, tot mai vulnerabile în faţa crizei economice. Ce arată Barometrul ABC

Un sondaj recent arată că unul din cinci antreprenori ia în calcul concedieri, în timp ce Barometrul Alianței Binelui Comun (ABC) scoate la iveală o vulnerabilitate majoră a economiei: întreprinderile mici și mijlocii asigură aproape 69% din ocuparea sectorului privat nefinanciar, dar cele mai multe nu au reușit să se dezvolte suficient pentru a face față perioadelor dificile.

Perspectivele pentru piața muncii devin tot mai îngrijorătoare. Potrivit Barometrului Antreprenorilor NewMoney-INSCOP, prezentat recent, unul din cinci antreprenori se pregătește să facă disponibilizări, iar numai unul din zece intenționează să angajeze personal. Mai mult de jumătate dintre cei chestionați afirmă că situația financiară a afacerilor s-a înrăutățit în ultimul an.

Datele apar într-un context economic complicat, marcat de inflație, scăderea consumului și incertitudine fiscală. Pentru afacerile mici, fiecare creștere de cost poate afecta bugetul disponibil pentru salarii, investiții sau noi angajări. În acest climat, Barometrul ABC dedicat întreprinderilor mici și mijlocii arată de ce o mare parte a economiei românești rămâne vulnerabilă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aproape șapte din zece locuri de muncă depind de IMM-uri
Prima ediție a Barometrului Alianței Binelui Comun, intitulată „IMM-urile din România – Motorul economiei care crește cu frâna trasă”, analizează date ale Comisiei Europene, OECD, BNR, Băncii Europene de Investiții și IMM România. Potrivit analizei, România avea aproximativ 929.000 de IMM-uri în sectorul nefinanciar, conform estimărilor pentru 2024. Acestea reprezintă 99,8% dintre companii și asigură 68,6% din ocuparea sectorului. Cu toate acestea, 94,2% dintre firme sunt microîntreprinderi, iar numai aproximativ 7.400 au ajuns la dimensiunea unor companii mijlocii.

Alte articole

Nicuşor Dan, despre începuturile lui în politică la întâlnirea cu tinerii magistraţi: „Prieteni, lume, îmi spuneau, o săracul, e aşa delicat, o să-l mănânce”

Nicuşor Dan, la întâlnirea cu magistraţii: Aștept să treacă cele 6 luni de la numirea procurorilor șefi. Impresia este că activitatea s-a dinamizat / Cea mai importantă aşteptare este legată de corupţie

Problema nu este că România are multe afaceri mici, ci că prea puține reușesc să crească. Firmele cu resurse financiare limitate sunt mai expuse atunci când vânzările scad, facturile cresc sau accesul la credite devine dificil. Pentru angajați, această vulnerabilitate se poate traduce prin blocarea recrutărilor, amânarea majorărilor salariale sau, în situații mai grave, pierderea locului de muncă.

Una din patru firme și-a redus activitatea. Antreprenorii, tot mai pesimiști
Barometrul ABC arată că 65,1% dintre antreprenorii chestionați în cadrul Cartei Albe a IMM-urilor consideră mediul economic nefavorabil dezvoltării. Totodată, 25,5% declară că și-au redus activitatea, în timp ce numai 16,1% au raportat o extindere. Aceste cifre indică dificultățile cu care se confruntă mediul privat într-o perioadă în care companiile trebuie să își controleze cheltuielile, dar și să găsească resurse pentru dezvoltare.

Alexandru Nazare anunţă eliminarea unei taxe importante în 2027, dar cere reducerea cheltuielilor: „O pierdere a calificativului de investiţii ar avea efecte catastrofale pentru economie”

Una dintre cele mai mari probleme este finanțarea. Potrivit datelor BNR din iunie 2026, mai puțin de 20% dintre IMM-urile care solicită finanțare obțin integral suma cerută. Fără investiții în echipamente, tehnologie și pregătirea angajaților, firmele riscă să rămână cu o productivitate redusă și cu posibilități limitate de a oferi salarii mai bune.

De ce firmele românești produc aproape la jumătate față de filialele străine
O altă concluzie a Barometrului ABC evidențiază diferențele dintre companiile autohtone și filialele firmelor străine. Valoarea adăugată generată de o persoană ocupată într-o firmă românească este de aproximativ 24.000 de euro, comparativ cu 45.000 de euro în filialele străine, potrivit datelor OECD. Decalajul nu este explicat prin faptul că românii ar munci mai puțin, ci prin diferențele de capital, tehnologie, organizare și acces la piețe internaționale.

În practică, o firmă mai productivă are șanse mai mari să investească, să se extindă și să susțină salarii competitive. Pentru afacerile care funcționează cu resurse reduse, dezvoltarea este mult mai dificilă.

Ce soluții propune Alianța Binelui Comun
Barometrul ABC atrage atenția că România trebuie să își schimbe prioritățile în ceea ce privește sprijinirea antreprenorilor. Nu este suficient ca statul să încurajeze înființarea de noi firme, dacă acestea nu reușesc ulterior să se dezvolte. Printre soluțiile identificate se numără accesul mai bun la finanțare, reducerea birocrației, digitalizarea, pregătirea managerilor și sprijinirea companiilor pentru extinderea pe piețele externe.

EXCLUSIV Câți bani ar trebui să aibă românii puși deoparte pentru zile negre. Economistul Adrian Negrescu anunță ce ar putea urma în 2027: „Prețurile nu vor coborî, ci doar vor crește mai încet”

Alianța Binelui Comun propune și introducerea unui Scor ABC al sănătății IMM-urilor, care să măsoare periodic capacitatea firmelor de a investi, de a deveni mai productive și de a crea premisele unei dezvoltări durabile. Într-o perioadă în care concedierile și reducerea activității devin preocupări tot mai importante pentru mediul privat, concluziile Barometrului ABC arată că protejarea locurilor de muncă depinde și de capacitatea economiei de a avea firme mai puternice.

Pentru România, miza nu este doar supraviețuirea celor aproape un milion de IMM-uri, ci transformarea lor în afaceri capabile să ofere stabilitate, salarii mai bune și noi oportunități de angajare.