Semnal de alarmă tras de FACIAS. Peste 5.000 de şcoli din România funcţionează fără autorizaţii ISU şi fără autorizaţii sanitare

Potrivit datelor FACIAS, această situație reprezintă o „încălcare a drepturilor fundamentale la educație, care nu poate fi garantat fără accesul la un mediu adecvat și echipat corespunzător pentru învățare”, în condiţiile îm care mii de școli din întreaga țară nu pot oferi elevilor condiții minime de siguranță și igienă pentru desfășurarea activității.

Citeşte şi: Burse ”speciale” de 900 lei pe lună pentru studenții de la ASE care fac „voluntariat” la secretariat, la cantină sau la cămin. Rectorul Nicolae Istudor: Pot să dau orice bursă din venituri proprii

Recent, FACIAS a transmis o adresă oficială către Ligia Deca, ministra învăţământului, în care a solicitat date actualizate pentru anul 2024 cu privire la starea unităţilor de învăţământ din România, iar răspunsul a dezvăluit deficienţe majore în infrastructura şcolară, în contradicţie cu informaţiile publicate constant de autorităţi despre fondurile alocate pentru modernizarea şcolilor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Principalele probleme identificate sunt:

Alte articole

CFR Călători, obligată de instanţă să facă public cum a ajuns să plătească de două ori pentru sistemul IT de vânzare a biletelor

FACIAS: Guvernul României, obligat să facă publice discuțiile purtate cu ASF și Euroins cu câteva luni înaintea anunțării falimentului

1. Lipsa autorizaţiilor sanitare: Dintr-un total de 33.545 de spaţii/ clădiri, doar 27.458 au autorizaţii sanitare de funcţionare. În ciuda termenelor legale şi a presiunii publice care a existat constant pe acest subiect, 1.083 de instituţii aşteaptă să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare, iar peste 5.000 de scoli funcţionează fără autorizaţiile necesare, expunând elevii şi cadrele didactice la riscuri pentru sănătate.

2. Lipsa autorizaţiilor ISU pentru securitate la incendiu: Situaţia este la fel de alarmantă şi în cazul autorizaţiilor ISU. Din acelaşi total de 33.545 de spaţii/ clădiri destinate învăţământului, doar 7.024 deţin autorizaţiile necesare de securitate la incendiu. Datele ministerului artă că 4.123 de autorizaţii sunt încă în curs de obţinere, iar 5.114 unităţi de învăţământ funcţionează fără aceste autorizaţii, punând în pericol viaţa elevilor şi a personalului. De asemenea, 17.284 de clădiri sunt exceptate de la necesitatea unei autorizaţii ISU.

3. Lipsa investiţiilor în construcţii noi: În anul 2024, pe întregul teritoriu al României, cu peste 13.750 de localităţi, s-au construit doar 4 grădiniţe noi la nivel naţional, o cifră extrem de mică în raport cu nevoile reale ale sistemului educaţional.

4. Încălzire precară: Conform datelor furnizate de Ministerul Educaţiei, peste 7.000 de clădiri şcolare continuă să utilizeze centrale sau sobe pe lemne pentru încălzire. În anul 2024, acest tip de încălzire rudimentară rămâne o realitate pentru mii de elevi români, reflectând lipsa investiţiilor adecvate din partea autorităţilor pentru a oferi condiţii moderne şi sigure în şcoli.

5. Grupuri sanitare neconforme: În ciuda promisiunilor repetate ale autorităţilor, 70 de unităţi de învăţământ preuniversitar continuă să aibă grupuri sanitare neconforme. Până la raportarea din septembrie 2024, aceste şcoli nu au fost incluse într-un program de finanţare guvernamentală pentru remedierea acestor probleme. Abia recent, 50 dintre aceste unităţi au fost incluse într-un proiect de hotărâre de Guvern, prin care se alocă fonduri pentru modernizarea infrastructurii sanitare. Însă, potrivit informaţiilor din mass media, acestea sunt insuficiente pentru asigurarea unor standarde la nivel european.

Citeşte şi: Ligia Deca, anunț despre catalogul electronic. Profesorii îl pot arhiva exclusiv în mod digital. Deca a numit schimbarea drept o „reglementare”, care, de fapt, nu există în legislație

FACIAS mai transmite că situaţia critică a infrastructurii şcolare din România pune în pericol sănătatea şi siguranţa copiilor şi a cadrelor didactice. De asemenea, persistenţa unor deficienţe grave şi nesoluţionate, în ciuda declaraţiilor oficiale privind investiţiile făcute, indică o lipsă de acţiune concretă şi de viziune din partea statului, periclitând grav viitorul educaţional al copiilor.