Vot final marţi în Senat în cazul numirii şefului ANCOM: Legea a fost contestată de Klaus Iohannis

Comisia economică a întocmit săptămâna trecută un raport de admitere proiectului de adoptare a ordonanţei în forma care a trecut de Camera Deputaţilor, for care a inclus în actul normativ mai multe puncte din cererea de reexaminare înaintată de şeful statului, cu excepţia celui prin care se solicita revenirea la procedura prin care preşedintele ANCOM să fie numit de preşedintele României.

Săptămâna trecută, plenul Senatului a dezbătut proiectul de lege şi raportul întocmit de Comisia economică, dar, având caracter organic, actul normativ urmează să fie votat în prima şedinţă de plen cu sesiune de vot alocată proiectelor de lege cu caracter organic.

Plenul a respins amendamentul senatorilor PNL Florin Cîţu şi Alina Gorghiu prin care se solicita acelaşi lucru – preşedintele ANCOM să fie numit de şeful statului, la propunerea Guvernului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit formei adoptate de Camera Deputaţilor şi care va fi supusă votului şi în plenul Senatului, conducerea ANCOM este asigurată de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, numiţi de către Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Numirea preşedintelui şi celor doi vicepreşedinţi ANCOM se face la propunerea comună a Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor din Camera Deputaţilor şi a Comisiei economice a Senatului.

Alte articole

Horia Georgescu indică cine ar fi tergiversat dosarul lui Klaus Iohannis: „A fost corupţie pură”

Klaus Iohannis se întoarce? Scenariu-bombă privind viitoarele alegeri pentru Primăria Sibiu! ”Ar fi jalnic”

„Observăm că întreaga putere executivă (atât Guvernul, cât şi preşedintele României) este eliminată din cadrul procedurii de numire a conducerii ANCOM, ceea ce determină un dezechilibru între puterile statului în ceea ce priveşte atribuţiile legate de propunerea, numirea şi controlul care vizează o autoritate administrativă autonomă precum ANCOM. Doar repartizarea echitabilă a acestor atribuţii între puterile legislativă şi executivă şi, în cadrul acesteia din urmă, între preşedintele României şi Guvern poate asigura independenţa operaţională a ANCOM”, susţinea şeful statului în cererea de reexaminare.