Plenul Senatului a adoptat o serie de amendamente ale lui Şerban Nicolae, respinse de comisie, la articolul 96 al legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care reglementează răspunderea materială a magistraţilor.

Astfel, ”eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor şi procurorilor doar în ipoteza în care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă”, se arată la alin. (2) reformulat de Şerban Nicolae.

Alte Articole

Lacrimi de durere la priveghiul lui Costel Corduneanu. Un detaliu ...

BEC a respins candidaturile Partidului Diaspora Unită, partidul ...

Stoltenberg şi Iohannis, discuţie pe tema situaţiei de securitate ...

În noua formă, alin. (3) prevede ”există eroare judiciară atunci când, în înfăptuirea actului de justiţie se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare şi prin această se produce o vătămare a drepturilor ori intereselor legimite ale unei persoane”.

De asemenea, Şerban Nicolae  a modificat şi alin. (4) al legii 303/2004, care acum prevede că ”există rea credinţă atunci când jduecatorul sau procurorul în exercitarea funcţiei, cu ştiinţă, prin încălcarea Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României ori a normelor de drept material sau procesual a determinat o eroare judiciară”.  

La alin. (5), se arată că ”există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul în exercitarea funcţiei din culpă nesocoteşte normele de drept material ori procesual, determinând o eroare judiciară”, transmite News.ro. 

”Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror”, precizează alin. (6) în noua formă.

Alin. (7), modifcat şi el, statuează că ”pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciară persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii, la tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul după caz. Plata de către stat a sumelor datoroate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim 1 an de la data comunciarii horatarii judecătoreşti definitive”.  

”După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu pe cale judiciară împotriva jduecatorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară. Competenţa de judecată, în primă instanţă, revine Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile”, se arată la alin. (8), modificat aşa cum a propus Şerban Nicolae.

La alin. (9) se prevede că ”termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al statului prevăzut la alin. (8) este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul”.

Ultimul alineat al articolului 96, în forma propusă de Şerban Nicolae, prevede că ”CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroarea judiciară determinată de rea-credinţa sau gravă neglijenţă”.

Senatul a fost cameră decizională în privinţa legii 303/2004 privind statutul magistraţilor.

PNL şi USR au anunţat că, înainte ca actul normativ să fie trimis preşedintelui pentru promulgare, îl vor ataca la Curtea Constituţională.

Comisia specială pentru legile Justiţiei a adoptat, luni seară, după aproximativ nouă ore de dezbateri, Raport de admitere, cu amendamente, la proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor.

Comisia a adus mai multe modificări proiectului, faţă de forma  adoptată de Camera Deputaţilor.

Cel mai important amendament prevede că preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Acum, preşedintele nu este limitat la un singur refuz.

Comisia a mai adoptat un amendament al PSD prin care a fost eliminată proba scrisă de la promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Proba pe care candidatul o va susţine în faţa Secţiei de judecători a CSM este un interviu.

Un alt amendament prevede că soluţiile adoptate de un procuror pot fi infirmate de către procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice. Un alt amendament depus de PSD spune că magistraţii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate.

Tot luni, comisia condusă de Florin Iordache a adoptat un amendament la proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor care prevede că hotărârile secţiilor CSM pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile, la Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel. În prezent, hotărârile secţiilor pot fi atacate la Plenul CSM, iar hotărârile acestuia sunt definitive şi irevocabile.

Un alt amendament adus luni la proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor prevede că magistraţii trebuie să aleagă între pensiile speciale, iar până la împlinirea a 65 de ani nu pot cumula pensia cu salariul.

De asemenea, Comisia a stabilit, luni, că răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă, penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Parlamentarii au mai stabilit că nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror. Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva Ministerului Finanţelor Publice, iar competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul reclamantul. Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se face în termen de cel mult şase luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

Legile justiţiei au intrat, luni, într-o procedură accelerată de dezbatere şi vot, fiind posibil ca până miercuri sau joi să fie aprobate toate cele trei proiecte. Rapoartele pentru dezbaterea din plenul Senatului sunt făcute tot de către Comisia specială condusă de Florin Iordache.

Biroul Permanent al Senatului a aprobat joia trecută o procedură de urgenţă accelerată pentru dezbaterea legilor justiţiei în forul decizional: parlamentarii au avut termen de depunere a eventualelor amendamente până luni dimineaţă la ora 9.00 la legea privind organizarea judiciară şi cea privind funcţionarea CSM, comisia specială trebuind să elaboreze raportul în maximum 24 de ore, până marţi dimineaţa la ora 9.00.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută cele trei legi ale Justiţiei: luni a fost dat votul final pe legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar miercuri au fost votate legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi legea 317/2004 privind funcţionarea CSM.

Senatul este forul decizional în cazul tuturor celor trei acte normative.

Câteva sute de magistraţi au protestat, luni, în faţa instituţiilor, faţă de modificarea legilor justiţiei, dar şi faţă de modificarea Codurilor penale.

În Capitală, aproximativ 500 de magistraţi au protestat în tăcere, luni seară, pe treptele Curţii de Apel Bucureşti, proteste similare ale magistraţilor având loc şi la Constanţa, Cluj-Napoca, Brăila, Slatina sau Braşov.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a trimis, luni, o scrisoare deschisă preşedintelui Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, în care îi cere să acorde timp Consiliului pentru a se consulta cu corpul magistraţilor. Ea precizează că faptul că magistraţii au ajuns să protesteze trebuie să dea de gândit societăţii şi Parlamentului.