Senatul a adoptat tacit o propunere legislativă privind pensiile ocupaţionale. Cine poate contribui

„Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare principiile înfiinţării schemelor de pensii ocupaţionale şi ale fondurilor de pensii ocupaţionale, autorizarea schemelor de pensii ocupaţionale, constituirea fondului de pensii ocupaţionale prin contract de societate civilă, colectarea contribuţiilor şi investirea resurselor financiare ale fondurilor de pensii ocupaţionale şi modul de plată al pensiilor ocupaţionale”, se arată în raportul de respingere a propunerii de la Comisia pentru muncă, citat de Agerpres.

Citeşte şi: Veste bună pentru pensionari. Ce se întâmplă cu grupele I şi II

Potrivit expunerii de motive, prin crearea cadrului legislativ pentru acordarea pensiilor ocupaţionale se realizează furnizarea unei pensii adiţionale obţinute pe principiul contributivităţii, distinct şi în completarea pensiei din sistemul public.

Citeşte şi: Cum afli câţi bani ai acumulat în fondul de pensie privată

Alte articole

Premierul Bolojan susţine în continuare proiectul de lege pentru reforma Justiţiei: „Din reacţiile pe care le-aţi văzut, v-aţi dat seama că acest proiect nu mimează reforma, ci este unul de fond”

Contribuția la Pilonul II de pensii va putea crește la 6% în 2027. Proiectul de lege pentru reforma pensiilor intră în Comisiile Senatului

„Acest sistem este bazat pe contribuţii definite şi este structurat pe conturi individuale. Totodată, prin crearea lui se asigură stimularea şi cultivarea spiritului de economisire pentru bătrâneţe pe baza constituirii şi investirii unei contribuţii noi pentru pensia ocupaţională. Un asemenea sistem contribuie la realizarea pe termen lung a sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii prin scăderea presiunii exercitată asupra acestuia. De asemenea, se asigură un aport de capital pe piaţa internă, cu efecte pozitive asupra creşterii economice”, se arată în expunerea de motive.

Propunerea legislativă privind pensiile ocupaţionale a fost iniţiată de mai mulţi deputaţi PDL, iar Senatul este prima cameră sesizată.

Deputatul Claudia Boghicevici, fost ministru al Muncii, a declarat că proiectul stabileşte că acest fond de pensii trebuie să se bazeze pe principiul contributivităţii şi pe conturi individuale, pentru a încerca să reducă presiunea de pe Pilonul I.

Potrivit propunerii legislative, angajatorul, singur sau prin asociere cu alţi angajatori, dar cu consultarea reprezentanţilor angajaţilor, vor putea propune o schemă de pensii ocupaţionale. Angajatorii vor putea contribui însă doar dacă nu înregistrează obligaţii bugetare neachitate la sfârşitul anului. Proiectul de act normativ mai prevede că schema de pensii negociată trebuie să conţină cel puţin cuantumul şi periodicitatea contribuţiilor, modul de împărţire a acestora între angajat şi angajator, precum şi regulile de investire a activelor şi de împărţire a rezultatelor.

Potrivit documentului, încadrarea în muncă a unei persoane nu va putea fi condiţionată de participarea sau continuarea participării la o schemă de pensii ocupaţionale şi nici nu se vor putea face reţineri din salariu în acest scop fără acordul scris al persoanei respective.

În ce priveşte contribuţia la acest tip de pensii, propunerea legislativă prevede că dreptul de proprietate asupra contribuţiilor cu care angajatorul participă în numele salariatului, precum şi rezultatele investirii acestor contribuţii revin angajatului după cel puţin doi ani de la aderarea la fondul de pensii. Contribuţiile pentru acest fond de pensii vor fi virate de către angajator, odată cu contribuţiile de asigurări sociale obligatorii, iar această contribuţie va putea fi de până de 15 la sută din câştigul salarial brut lunar sau din venitul acestuia. De asemenea, contribuţia va putea fi împărţită între angajat şi angajator. Participanţii la acest fond de pensii vor putea în orice moment să modifice, să suspende sau să înceteze contribuţiile, înştiinţând în scris administratorul şi angajatorul cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data suspendării. În cazul în care devine incapabil să presteze o muncă din cauza unei invalidităţi, angajatul va avea dreptul să folosească activul personal în conformitate cu normele adoptate de autoritate, iar în cazul decesului înainte de pensionare, activele personale evaluate la acea dată se distribuie beneficiarilor, conform actului de succesiune şi normelor autorităţii.