Sentinţa de încetare a procesului „FNI Sibiu”, în care este judecată şi Maria Vlas, menţinută

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că instanţa a decis să menţină sentinţa pronunţată de Tribunalul Sibiu în 28 septembrie 2011, de încetare a procesului penal pentru toţi cei inculpaţi în dosarul privind păgubirea investitorilor FNI din judeţul Sibiu.

Potrivit sursei citate, hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de zece zile, iar competenţa de soluţionare a recursului revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cosmin Muntean a afirmat că acest dosar a fost una dintre cauzele cu cele mai multe părţi care s-au aflat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, peste 5.300 de persoane, majoritatea părţi civile, fiind citate în acest caz.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia în apel, după ce a fost judecat pe fond de Tribunalul Sibiu.

Alte articole

Fiul lui Maricel Păcuraru, urmărit penal după ce a falsificat un proces-verbal prin care șeful Romprest era destituit. Decizia este definitivă

Klaus Iohannis a aprobat începerea anchetei DNA împotriva foştilor miniştri Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă

Ioana Maria Vlas, fostul preşedinte al SOV Invest, a fost trimisă în judecată, în martie 2011, alături de alte persoane, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru păgubirea a peste 5.300 de foşti investitori la Fondul Naţional de Investiţii (FNI).

Alături de aceasta, procurorii anticorupţie de la Serviciul Teritorial Alba i-au deferit justiţiei şi pe Marian Petrescu, preşedinte-director general al SOV Invest, şi Mihaela Sima, director economic al societăţii.

Cei trei, în cazul cărora procurorii notau că au antecedente penale, au fost acuzaţi de înşelăciune în formă continuată la adresa a 5.363 de părţi vătămate.

Alături de aceştia, au fost trimişi în judecată în acest dosar Marius Andrei, cenzor extern independent al SOV Invest, Gavril Bătrân, membru al Consiliului de Administraţie al societăţii, Ioan Diţă, membru al CA al SOV Invest, Gheorghe Negură, membru al Consiliului de Încredere, organism de reprezentare al FNI în raporturile cu SOV Invest, Mircea Ianculescu, Muscel Ionescu, Mircea Costescu, membri ai Consiliului de Încredere, toţi cu antecedente penale, acuzaţi de complicitate la înşelăciune în formă continuată, faptă comisă în dauna a 5.363 părţi vătămate, investitori FNI.

Faptele pentru care persoanele au fost cercetate şi trimise în judecată în acest nou dosar au avut la bază plângerile investitorilor FNI cu domiciliul în municipiul Sibiu, fiind introduse la organe judiciare de pe această zonă, respectiv fapte de înşelăciune comise în dauna unui număr de 5.363 părţi vătămate, arătau procurorii DNA.

Potrivit procurorilor, faptele respective constituie acte materiale din conţinutul aceleiaşi infracţiuni de înşelăciune pentru care persoanele au fost judecate şi condamnate definitiv în cursul anului 2009, într-o altă cauză, privind activitatea Fondului Naţional de Investiţii.

DNA arăta că aceste plângeri au rămas în nelucrare la Parchetul Tribunalului Sibiu un interval de timp îndelungat, fiind declinate la 6 martie 2008 la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru continuarea cercetărilor, având în vedere modificările legislative intervenite privind competenţa de soluţionare.

Potrivit DNA, în calitatea sa de preşedinte-director general la SC SOV Invest SA (societatea de administrare a Fondului Naţional de Investiţii), inculpata Ioana Maria Vlas, în perioada august 1998 – decembrie 1999, ar fi indus şi menţinut în eroare investitorii FNI, prin aprobarea unui prospect de ofertă publică necorespunzătoare realităţii ca urmare a falsificării datelor reale privind situaţia financiară a FNI.

Datele falsificate au fost raportate la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi au fost folosite la publicitatea privind avantajele investiţiilor în FNI, ceea ce a condus la prejudicierea patrimonială a investitorilor FNI.

La rândul său, notau anchetatorii, în perioada 1996 – iunie 1998, în calitate de preşedinte-director general al SOV Invest, Marian Petrescu a raportat, atât la CNVM cât şi investitorilor FNI, date false, respectiv structura de portofoliu, numărul unităţilor de fond aflate în circulaţie şi valoarea acestora, precum şi nivelul lichidităţilor, „contribuind la inducerea în eroare a investitorilor cu privire la situaţia financiară reală a FNI”.

Rapoartele fictive către CNVM au fost întocmite în perioada 1997 – ianuarie 2000 de către Mihaela Sima, în calitatea sa de director economic al SOV Invest, mai scriau anchetatorii, care arătau că rapoartele pe anii 1998-1999 au fost întocmite cu ajutorul lui Marius Andrei, care, în calitate de cenzor extern independent al SOV Invest, atestat de CNVM, a certificat aspecte nereale privind situaţia şi evoluţia FNI.

La rândul său, Gavril Bătrân, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al SOV Invest, în perioada decembrie 1997 – 25 mai 2000, şi de preşedinte-director general al SOV Invest, în perioada decembrie 1999 – ianuarie 2000, a semnat raportări către CNVM cu date nereale.

De asemenea, mai arătau anchetatorii, în perioada 16 decembrie 1997 – 25 mai 2002, Ioan Diţă, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al SOV Invest, a raportat la CNVM date nereale privind activitatea societăţii.

În calitatea lor de membri ai Consiliului de Încredere – organism de reprezentare al FNI în raporturile cu societatea SOV Invest, inculpaţii Gheorghe Negură, Mircea Ianculescu Muscel Ionescu şi Mircea Costescu au ajutat la inducerea şi menţinerea în eroare a investitorilor FNI prin avizarea formală a rapoartelor primite de la societatea de administrare şi cenzorul independent şi înaintarea acestora către CNVM.

În perioada 1995 – 24 mai 2000 a fost cauzat celor 5.363 de investitori FNI, părţi vătămate în acest dosar, un prejudiciu total de 58.584.244.693 de lei, arătau procurorii. Ei precizau că s-au pus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Marius Andrei, Mihaela Sima, Mircea Costescu, Ioan Diţă, Marian Petrescu şi Gavril Bătrân.

Procurorii considerau că în prezenta cauză sunt incidente prevederile din Codul penal privind recalcularea pedepsei, având în vedere că activitatea infracţională a persoanelor, reţinută în prezentul act de inculpare, constituie acte materiale care se circumscriu infracţiunii de înşelăciune pentru care acestea au fost deja condamnate definitiv.

Dosarul a fost judecat la Tribunalul Sibiu, iar magistraţii de acolo au decis, în septembrie anul trecut, încetarea procesului penal, acceptând motivul invocat de inculpaţi, care au susţinut că au mai fost judecaţi o dată pentru această faptă.

Atunci, magistraţii s-au pronunţat cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de apărătorii tuturor inculpaţilor din acest dosar, printre care şi Ioana Maria Vlas. Tribunalul Sibiu a admis excepţia, iar astfel a încetat procesul penal pornit împotriva inculpaţilor.

Astfel, a încetat urmărirea penală pentru înşelăciune a Ioanei Maria Vlas, a lui Marian Petrescu şi a Mihaelei Sima, dar şi urmărirea penală pentru complicitate la înşelăciune a lui Marius Andrei, Gavril Bătrân, Ioan Diţă, Mircea Ianculescu Muscel Ionescu şi Mircea Costescu. De asemenea, înceta urmărirea penală pentru complicitate la înşelăciune a lui Gheorghe Negură, ca urmare a decesului inculpatului.

Potrivit reprezentanţilor Tribunalului Sibiu, în cauză au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse asupra bunurilor imobile şi mobile.

Sentinţa pronunţată de magistraţii sibieni nu era definitivă.

Ioana Maria Vlas a fost eliberată, în 20 octombrie 2010, din Penitenciarul Târgşor, după ce i-a fost admisă cererea de liberare condiţionată. Ea a fost condamnată la zece ani de închisoare pentru fraudă.

În 20 aprilie 2010, instanţa Tribunalului Prahova a contopit cele două pedepse primite în dosarele FNI şi FNA, de zece, respectiv, opt ani de detenţie.

În urma admiterii acestei cereri, s-a stabilit ca Ioana Maria Vlas să execute zece ani de detenţie, din care s-au scăzut perioadele de arest preventiv şi de detenţie care au fost deja efectuate, între 28 martie 2003 şi 7 aprilie 2008, precum şi perioada de detenţie, care a început la data de 4 iunie 2009.

La momentul eliberării, Vlas mai avea de executat peste o mie de zile de închisoare.