Sentinţa în dosarul foştilor miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, amânată de ICCJ

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au stabilit, la ultimul termen al procesului, să pronunţe în 19 noiembrie decizia în dosarul privind fapte de spionaj şi trădare prin transmitere de secrete în cazul privatizării unor instituţii strategice.

Instanţa a amânat marţi pronunţarea, decizia în acest dosar urmând să fie stabilită în 3 decembrie.

În dosarul privatizărilor strategice sunt judecaţi Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, consultanţii internaţionali Stamen Stanchev şi Vadim Benyatov Don, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), Gabor Kerekeş, Mircea Călin Flore, fost senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

DIICOT a cerut pedepse cu executare pentru toţi cei zece inculpaţi, arătând că dovezile din dosar probează infracţiunile de care aceştia sunt acuzaţi.

Alte articole

Procurorul Radu George Bucurică a fost prins. Unde l-au depistat polițiștii, fusese dat în urmărire națională FOTO EXCLUSIV

ÎCCJ a anulat definitiv 11 hotărâri de guvern adoptate de Executivul Ilie Bolojan după contestațiile PSD

La ultimul termen de judecată, inculpaţii şi-au susţinut nevinovăţia, iar avocaţii acestora au solicitat achitarea acestora.

Codruţ Sereş a arătat în faţa instanţei că sectorul distribuţiei de energie electrică „nu poate fi calificat drept un sector care să aducă atingere siguranţei naţionale”, iar legislaţia invocată de procurori în rechizitoriu nu este aceeaşi cu cea din perioada în care el a fost membru al Guvernului.

„Vorbim de un context cu totul diferit în 2005 faţă de legislaţia opozabilă din ’91, care a fost formulată în rechizitoriu, în condiţiile în care, în 2005, România era ţară membră NATO, se pregătea pentru aderarea în Uniunea Europeană. În rechizitoriu se face referire la o legislaţie din 1991, când duşmanul României era în altă parte faţă de momentul 2005-2006”, a spus Şereş la ultimul termen de judecată.

Procesul foştilor miniştri Şereş şi Nagy a avut nu mai puţin de 60 de termene. Soluţia ce va fi pronunţată de instanţa supremă va putea fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procesul „privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Stanchev, Mucea şi Donciu au fost trimişi în judecată în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Anterior emiterii actului de sesizare a instanţei de judecată, prin ordonanţa din 4 aprilie 2007 s-a dispus disjungerea cauzei privindu-i pe Şereş şi Nagy şi formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizată comisia competentă să acorde avizul pentru cercetarea celor doi miniştri.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului. Potrivit anchetatorilor, Benyatov ar fi făcut parte din grupul infracţional cu caracter transnaţional şi spionaj economic, alături de consultantul internaţional Stamen Stanchev şi de foştii funcţionari ministeriali Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu.

Procurorii consideră că Benyatov ar fi valorificat informaţiile obţinute de la ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat, utilizându-le atât cu prilejul întâlnirilor oficiale în procesele de negociere, cât şi în cadru extra-oficial cu Dorinel Mucea, Radu Donciu, precum şi cu foştii miniştri Zsolt Nagy şi Codruţ Sereş.

Potrivit probelor din dosar, Vadim Benyatov ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat extern (organizaţie) format din Stamen Stanchev şi la care au aderat şi Susak Michal şi Mustafa Oral. Potrivit procurorilor, grupul – concentrat pe obţinerea de date şi informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniu energetic şi de comunicaţii – ar fi fost sprijinit de Mucea şi Donciu.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Gabor Kerekeş, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc. Procesul acestora începe în 11 mai 2009, la instanţa supremă.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak şi Mircea Călin Flore s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de complicitate la spionaj.

Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministrul. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.