Separatiştii catalani au vrut să blocheze aeroportul din Barcelona după condamnarea la pedepse cu închisoarea UPDATE

UPDATE:  Liderul regional catalan Quim Torra a declarat marţi că guvernul său va continua să susţină dreptul Cataloniei la autodeterminare, la o zi după ce Curtea Supremă a Spaniei a condamnat la închisoare nouă lideri separatişti pentru rolul lor în tentativa din 2017 de obţinere a independenţei, transmite Reuters.

UPDATE: Torra a arătat într-o conferinţă de presă că verdictul de luni limitează diferite drepturi considerate anterior garantate.

După anunţarea pedepselor, cuprinse între nouă şi 13 ani de închisoare, adunări spontane au avut loc în metropola catalană, după care activişti s-au dus, la apelul mişcării anonime intitulate ”Tsunami democratic”, la aeroport pentru a-l bloca. Poliţia a intervenit în mai multe rânduri împotriva unor activişti care încercau să pătrundă în terminal şi aruncau cu pietre şi pubele, a constatat AFP.

Poliţia a arestat un manifestant, iar 75 de persoane au fost rănite. În total 110 zboruri au fost anulate, potrivit administratorului aeroportului Aena, iar călători au fost nevoiţi săi părăsească autovehiculele pe autostradă, pentru a se duce la terminal pe jos, cu valizele. În regiune, al cărei Guvern este în continuare controlat de către separatişti, activişti au blocat drumuri şi căi ferate, potrivit news.ro.

”Dacă nu vor să ne asculte atunci când facem politică, să ne asculte în stradă”, a declarat Mireia Sintes, o studentă în vârstă de 26 de ani. Pe Twitter, ”Tsunamiul democratic” a anunţat noi acţiuni marţi. Marşuri sunt prevăzute în întreaga regiune începând de miercuri, înaintea unei greve generale convocate vineri.

Guvernul spaniol al lui Pedro Sanchez a trimis în ultimele zile întăriri din rândul poliţiei şi a avertizat că nu va ezita să ia măsuri extraordinare pentru a garanta securitatea, inclusiv suspendarea autornomiei regiunii, ca în 2017, după tentativa de secesiune, potrivit news.ro.

Într-o regiune în care separatismul este în fierbere de zece ani, aceste condamnări relansează tensiuni care urmează să domine alegerile legislative de la 17 noiembrie, al patrulea rând de alegeri în patru ani.

 Fostul vicepreşedinte regional catalan Oriol Junqueras a fost condamnat la cea mai dură pedeapsă, de 13 ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de răzvrătire şi deturnare de fonduri publice. Pedepse cuprinse între nouă şi 12 ani epntru răzvrătire şi deturnare de fonduri, în unele cazueri, au primit şi fosta preşedintă a Parlamentului catalan Carme Forcadell - condamnată la 11 ani şi jumătate de închisoare -, conducătorii puternicelor asociaţii separatiste ANC Jordi Sanchez şi Omnium Cultural Jordi Cuixart - condamnaţi la câte nouă ani - şi foşti ”miniştri” regionali - condamnaţi la pedepse cuprinse între zece şi 12 ani de închisoare, potrivit news.ro.

Citeşte şi Ani grei de condamnări pentru liderii separatişti catalani

Judecătorii au îndepărtat, astfel, acuzaţiile de relbeliune formulate de parchet, care a cerut 25 de ani de închisoare împotriva lui Junqueras. Trei foşti membri ai Guvernului catalan eliberaţi condiţionat au fost condamnaţi la amenzi în valoare de aproximativ 60.000 de euro, după ce au fost găsiţi vinovaţi de nesupunere.

Cei 12 separatişti au fost judecaţi cu privire la faptul că au organizat la 1 octombrie 2017, în pofida interdicţiei justiţiei, un referendum de autodeterminare, pătat de violenţe poliţiste, şi cu privire la proclamarea la 27 în aceeaşi lună a unei zadarnice declaraţii de independenţă a unei ”republici” catalane, adoptată de Parlamentul catalan, potrivit news.ro.

Această tentativă de secesiune a Cataloniei, o regiune bogată situată în nord-estul Spaniei, a fost cea mai gravă criză politică cu care s-a confruntat ţara de la sfârşitul dictaturii franchiste în 1975. ”Ne vom întoarce şi mai puternici (...). Ne vom întoarce şi vom câştiga”, a reacţionat într-o scrisoare adresată susţinătorilor săi Oriol Junqueras, un istoric în vârstă de 50 de ani, numărul unu al partidului Stânga Republicană Catalană (ERC), principalul acuzat în proces, în lipsa fostului preşedinte catalan Carles Puigdemont, care a fugit în Belgia şi pe numele căruia justiţia spaniolă a emis luni un nou mandat internaţional de arestare.

Într-o alocuţiune solemnă, în spaniolă şi engleză, premierul spaniol Pedro Sanchez a îndemnat la rândul său la o ”nouă etapă” în Catalonia, pe baza ”dialogului”, subliniind totodată că ”nimeni nu este mai presus de lege”.