Serviciile secrete americane îl contrazic pe Donald Trump în punctele majore ale politicii sale externe

Diplomaţia – adesea implusivă – a miliardarului american a zguduit deja numeroşi aliaţi ai Statelor Unite de când acesta s-a instalat la Casa Albă, în urmă cu doi ani.

Decalajul este clar pe tema negocierilor cu Coreea de Nord, prezentate de către preşedintele american drept unul dintre marile sale succese diplomatice ale primei jumătăţi a mandatului său.

„Evaluările noastre continuă să arate că este puţin probabil ca Coreea de Nord să-şi abandoneze toate armele nucleare”, rachetele şi „capacităţile de producţie”, scrie directorul serviciilor americane de informaţii (DNI) Dan Coats într-un raport transmis Congresului american.

În pofida suspendării testelor nucleare şi balistice „de peste un an” şi „desfiinţarea reversibilă a anumitor părţi ale unor infrastructuri”, „noi continuăm să observăm activităţi necompatibile cu o denuclearizare totală”, a adăugat el.

Acesta este o analiză care se situează la „ani-lumină” de autosatisfacţia preşedintelui, imediat după summitul său istoric, la 12 iunie, la Singapore, cu Kim Jong Un. „Nu mai există ameninţare nucleară din partea Coreei de Nord”, aprecia el la acea vreme.

Această concluzie pripită a fost relativizată deja de administraţia sa, însă aceasta continuă să susţină că liderul nord-coreean s-a angajat în favoarea unei „denuclearizări definitive şi întru totul verificate” a ţării sale.

Or Dan Coats subliniază că, în Singapore, numărul unu de la Phenian a evocat negru pe alb doar o „denuclearizare completă a peninsulei coreene” – o formulare care include exigenţa sa ca Statele Unite să pună capăt desfăşurărilor sale şi exerciţiilor sale militare în zonă.

STATUL ISLAMIC ESTE O „AMENINŢARE”

De atunci, negocierile s-au împotmolit. Potrivit şefului informaţiilor americane, regimul consideră în continuare toate armele nucleare „indispensabile” „supravieţuirii” sale şi este, aşadar, pregătit doar în vederea unor „măsuri de denuclearizare parţială”, în schimbul unor „concesii-cheie”, şi anume ridicarea sancţiunilor.

Serviciile americane de informaţii lansează aceste averismente într-un moment crucial pentru Trump şi Kim, care urmează să întâlnească la sfârşitul lui februarie, probabil în Vietnam, într-un al doilea summit hotărâtor în continuarea procesului.

„De obicei, un preşedinte care se confruntă cu analize ale informaţiilor ce contrazic politica Casei Albe ar fi fost îngrijorat sau satisfăcut să cunoască alte opinii”, a comentat pe Twitter fostul diplomat Aaron David Miller.

„În prezent, asta riscă să provoace un război cu comunitatea de informaţii sau acuzaţii de lipsă de loialitate”, a adăugat el, amintind precedente diferende pe subiectul amestecului rus în alegerile americane din 2016, minimalizate de către Donald Trump, în pofida concluziilor agenţiilor sale.

Altă criză nucleară face obiectul unei analize jenante pentru diplomaţia americană.

Potrivit directoarei Agenţiei Centrale americane de Informaţii (CIA) Gina Haspel, Iranul respectă în continuare „tehnic”, acordul încheiat la Viena în 2015 cu scopul de a-l împiedica să se doteze cu bomba atomică, din care Statele Unite s-au retras.

Iar dacă „iranienii iau în calcul”, în ultima perioadă, „să se distanţeze” de text, a notat ea, o fac din cauza absenţei consecinţelor economice, în contextul în care Washingtonul a reimpus sancţiuni dure Teheranului, după ce s-a retras, ceea ce provocat furia aliaţilor Statelor Unite.

Anunţul brusc al retragerii militarilor americani din Siria, în decembrie, a semănat de asemenea o anumită dezamăgire atât în rândul aliaţilor europeni şi kurzi ai Statelor Unite, cât şi în rândul republicanilor preşedintelui. Motivul invocat de Trump – jihadiştii din Statul Islamic (SI) au fost înfrânţi.

Şi în acest subiect analiza serviciilor de informaţii diferă foarte mult.

SI „controlează în continuare mii de combatanţi în Irak şi Siria”, a apreciat Dan Coats.

„Dacă s-a eliminat «califatul»” înfiinţat de organizaţia jihadistă, „cu excepţia câtorva sătuce, nu trebuie să subestimăm capacităţile grupărilor teroriste, mai ales ale SI”, a insistat el.

În opinia sa, „Si va continua să reprezinte o ameninţare pentru Statele Unite” – o avertizare de bun-simţ adresată preşedinelui, care a făcut din „protecţia americanilor” cuvântul-cheie al politicii sale externe.