În popor, SFÂNTA PARASCHEVA este percepută ca fiind “mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie, i se mai spune şi Sfânta Vineri.

De SFÂNTA PARASCHEVA nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.

În tradiţie, se spune că de SFÂNTA PARASCHEVA fetele care cos şi care spală vor rămâne nemăritate. 

Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric. De asemenea, nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce.

Ziua Sfintei Parascheva este şi zi de pomenire a celor trecuţi în "Lumea Neîntoarcerii".

Cu acestprilej, se dau de pomană pâine din grâul nou şi must.