Sfântul Pantelimon. Cei care muncesc în această zi au parte de ceasuri negre şi pagube în viaţa de familie

Sfântul Pantelimon s-a născut în anul 284 în orașul Nicomidia. A trăit în timpul împăratului Maximian (286-305). La naștere a primit numele de Pantoleon, care înseamnă „cel în toate puternic că un leu”, un nume păgân, căci tatăl sau împărtășea credința în zei. Însă Evula, mamă sa, era creștină. Aceasta moare la puțini ani de la nașterea lui Pantelimon. La îndemnul tatălui sau termină Școala de Medicină din Nicomidia, iar ucenicia o va face cu renumitul medic Eufrosin.

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți creștini, a făcut minuni în timpul vieţii, iar şirul acestora continuă și în zilele noastre, pentru cei care se roagă la moaştele sale. În tradiția populară, obiceiurile și tradițiile specifice sărbătorii aduc bucurii în viața celor care le împlinesc.

Tradiţia populară spune că în ziua Sfântului Pantelimon, cerbul iese din apă şi, în timp, gestul său a demonstrat că apa râurilor începe să se răcească. De asemenea, în acestă zi, frunza teiului se răsucește pe dos, un semn că deplânge plecarea verii şi apropierea iernii.   

Tradiții și superstiții de Sfântul Pantelimon

În această zi se mănâncă porumb și dovlecei pentru a fi mai viguroși în timpul iernii.

Alte articole

Medicii de la Spitalul Sfântul Pantelimon acuzaţi de omor calificat au fost arestaţi STENOGRAME

Concluzii în cazul celor 17 decese de la Spitalul Sfântul Pantelimon. „Niciun fel de suspiciune că a existat vreo abatere de la protocoale”

În ziua de Sf. Pantelimon se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor.

De asemenea, se mai spune că oamenii care lucrează în ziua de Sf. Pantelimon sunt condamnați să se îmbolnăvească de ciumă, să aibă parte de ceasuri negre și pagube în viața de familie. 

Sfântul Pantelimon, care în viața pământeană a călătorit mult, împlineşte dorinţele călătorului, îl ajută să călătorească cu bine şi cu noroc și alungă orice obstacol din calea lui, dacă acesta îi cere ajutorul când pleacă la drum.

Și cojocarii  solicită ajutorul Sfântului  în mod special în ziua praznicului. Sfântul Pantelimon este sărbătorit şi de cojocari pentru ca ei să aibă spor la bani și în  munca lor de fiecare zi.

Credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le apere gospodăriile de furtuni și de  grindină şi pentru a le purta noroc dacă  ei trebuie să călătorească pe vreme rea.

De-a lungul secolelor, credincioşii s-au  convins că Sfântul Mucenic Pantelimon alungă paguba, teama şi neliniştea din casele celor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind săracilor poame, pepeni, dovlecei şi porumb.

În ziua praznicului se invocă ajutorul Sfântului Tămăduitor

Credincioşii trebuie să -l prăznuiască pe Sfântul Tămăduitor pentru ca acesta să-i apere de boli. De asemenea, orbii şi şchiopii se roagă pentru ca Sfântul să le uşureze suferinţa.

O tradiție care a adus bucurii în viața persoanelor care se confruntă cu pagube financiare se referă la începerea unor slujbe, pe timp de 40 de zile, în dimineața praznicului.  

Pantelimonul se serbează ca un sfânt mijlocitor pe lângă Sfântul Ilie pentru ca acesta să fie mai îndurător cu oamenii pentru păcatele lor şi să-i apere de grindină şi de furtuni.