Sfinţii Constantin şi Elena 2023. Ce trebuie să faci ca să ai spor la bani. Atenţie şi la tradiţia bobocilor de bujor

Sfinţii Constantin şi Elena 2023. Sfintii Constantin si Elena, „cei intocmai cu Apostolii”, sunt pomeniti in Biserica Ortodoxa pe 21 mai. Sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este strans legata de taina si puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine. Sfantului Constantin i s-a aratat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinta (In hoc signo vinces – „Intru acest semn vei invinge”), in pragul infruntarii cu paganul Maxentiu, iar Sfinta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mantuitorul a fost rastignit. Sfanta Imparateasa Elena a trecut la Domnul la anul 327, putin dupa intoarcerea de la Ierusalim, iar Sfantul Imparat Constantin in 337, dupa 31 de ani de domnie.

În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai, în unele zone trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

Calendar Ortodox Mai 2023. Care sunt cele mai importante sărbători religioase ale lunii
În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, se zice că trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, în popor se crede că unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri preparate în casă.

În ziua praznicului nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

Cine au fost Sfinţii Constantin şi Elena
În decursul domniei sale, Sfântul Constantin cel Mare a luat o serie de hotărâri care au schimbat soarta creştinismului. Cercetători sunt de părere că deciziile împăratului Constantin în favoarea creştinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, „cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu. Împărăteasa Elena este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte locaşuri.

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a dat un act prin care creştinismul a devenit „religio licita”, adică religie permisă, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasă şi morală a doctrinei creştine, a recomandat-o tuturor. Însă Constantin nu a declarat creştinismul religie de stat, cum greşit se afirmă uneori. Acest pas a fost făcut în anul 380, de împăratul Teodosie cel Mare.

În anul 325, Împăratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic, în localitatea Niceea (în Turcia de astăzi). Sinodul a stabilit „dumnezeirea Fiului”, compunând totodată primele şapte articole din Crez, a fixat data Paştilor (prima duminică după lună plină, după echinocţiul de primăvară) şi a dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească
În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli.

Pe lângă aceste măsuri, împăratul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase şi a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Împăratul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de episcopul Eusebiu de Cezareea, biograful şi apropiatul său. A murit la scurt timp, în Nicomidia, şi a fost înmormântat în Constantinopol, în biserica ctitorită de el.

FELICITĂRI de Sfinții Constantin și Elena! Cele mai frumoase URĂRI pentru persoanele dragi care poartă numele Sfinților Împărați
Sfinţii Constantin şi Elena 2023. Prin Edictul de la Milano, Împăratul Constantin a devenit un adevărat protector al creștinilor. În timpul domniei sale, s-au adoptat o mulţime de măsuri în favoarea Bisericii și în favoarea preoților. De numele Sfântului Împărat Constantin se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Paștele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară, potrivit traditii-superstitii.ro

Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.

Sfinţii Constantin şi Elena 2023. Ce este bine să faci ca să alungi duhurile rele

Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este considerată o sărbătoare a păsărilor de pădure, de aceea în popor este cunoscută şi sub denumirea de Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Există credinţa că, în această zi, păsările de pădure își învață puii să zboare.

În această zi, nu este bine ca agricultorii să muncească, în caz contrar, pot avea parte de pagube imense aduse holdelor de păsările cerului;

În unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei. În popor, există credinţa că tot ce se seamănă după această zi este sortit uscării;

Podgorenii respectă această sfântă zi, în caz contrar existând credinţa că graurii le vor distruge strugurii;

În această zi, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;

Pentru a alunga duhurile rele și necurate, este bine ca femeile să tămâieze casa şi ograda și, totodată, să stropească cu aghiasmă;

Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Prin fumul focului sunt, apoi, trecute oile pentru a fi ferite de rele pe toată perioada în care vor sta la stână.

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA 2023. Tradiția spune că în ziua acestei sărbători nu este bine să te cerți cu nimeni. Potrivit credinței, cei care divorțează, se ceartă cu o persoană dragă sau nu atât de apropiată ori renunță la o prietenie, vor avea necazuri toată viața pe plan amoros și financiar.

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, se zice că trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, în popor se crede că unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri preparate în casă.

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA. Pentru ca duhurile rele să nu ia sporul laptelui, se mai păstrează datina „sperietoarea vrăjitoarelor”. În mediul rural, membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând încât să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.

Sfinţii Constantin şi Elena 2023. Ce trebuie să faci ca să ai spor la bani

Pentru sporul gospodăriei, este bine ca gospodarul trebuie să noteze seria fiecărei bancnote cheltuite în această zi. Se spune că, astfel, banul rămâne în casă şi nu se înstrăinează, scrie Ziarul Unirea

O tradiţie respectată de mulţi români în această zi este cea a bujorilor îmbobociţi. Pentru păstrarea sau readucerea liniştii în familie, este bine ca, în ziua praznicului, să avem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi.

Pentru sănătate, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.