Sfinții Constantin și Elena 2026. Această zi este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, iar credincioșii respectă cu sfințenie mai multe tradiții și superstiții.
Sfântul Constantin cel Mare (272–337 d.Hr.) a fost primul împărat roman care a adoptat creștinismul, având un rol esențial în afirmarea publică a noii religii. Prin Edictul de la Milano, emis în anul 313, el a acordat libertate de cult creștinilor și a pus capăt persecuțiilor religioase din Imperiul Roman.
Tot în timpul domniei sale, convocarea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea, în anul 325, sub patronaj imperial, a reprezentat un moment decisiv în definirea și unificarea doctrinei creștine. În același spirit, Sfântul Constantin a adoptat și legi inspirate din credința creștină, menite să protejeze demnitatea persoanei umane și a familiei, conform basilica.ro.
Sfânta Împărăteasă Elena, mama sa, este venerată pentru contribuția importantă la consolidarea credinței creștine. Potrivit tradiției, în timpul unui pelerinaj la Ierusalim, ea ar fi descoperit lemnul Sfintei Cruci și a sprijinit construirea unor lăcașuri de cult de mare importanță, printre care și Biserica Sfântului Mormânt.
Potrivit datelor transmise de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 1.514.907 români poartă numele Sfinților Constantin și Elena și derivate.
Numele „Constantin” își are originea în latinescul „constans, constantis”, cu semnificațiile de „statornic”, „ferm” sau „hotărât”. La rândul său, „Elena” provine din forma greacă veche „Helene” și este asociat fie cu „helane”, care se traduce prin „torță”, „foc sacru”, fie cu „hele”, în sensul de „lumina arzătoare a Soarelui”.
De ”Constantin și Elena” spune ”La mulți ani” celor care poartă următoarele nume: Costea, Costel, Costache, Costin, Costina, Codin, Codina, Codruț, Constanța, Constantiu, Costandin, Costandina, Constantina, Dinu, Dina, Tinu, Tina, Costeluș, Costelică, Costică, Costas, Tică, Ticu, Titișor, Titel, Titeluș, Titi, Dinicu, Dinică, Tinuț, Tinel, Tanța, Tănțică, Tanți.
Numele derivate de la Elena sunt următoarele: Elina, Eleni, Elenca, Ela, Eli, Eleonora, Helena, Helene, Helenca, Heleni, Helinca, Ilina, Ilinca, Ileana, Ilenuța, Ilenuș, Ilinuța, Leana, Lenuța, Lenuș, Lenușa, Leanca, Lena, Leni, Lina, Nora, Nuța, Nuți, Nuțică, Nuțișor.
Să ai parte de cât de multă fericire îți poate cuprinde inima, de cât de multe zâmbete îți poate dărui o zi și de toate binecuvântările pe care ți le poate aduce viața. La mulți ani Constantin / Costică / Costel / Costin / Costi / Costinel / Costeluș / Elena / Ileana / Leana / Lena / Nuți / Lenuța!
La mulți ani sănătoşi! Sfinții Constantin și Elena să te călăuzească mereu!
Această zi specială să îți deschidă poarta unui viitor plin de succese, Dumnezeu să-ți dea un curcubeu la fiecare furtună, un zâmbet la fiecare lacrimă, sănătate, împliniri și multă iubire! La mulți ani!
De ziua numelui tău, îți doresc tot binele din lume, noroc, fericire și sănătate și să ți se îndeplinească toate dorințele pe care o să ți le pui. La mulți ani!
Un cer albastru fără nori, / În calea ta să fie, / Să ai în viață numai flori, / Nnoroc și bucurie! La mulți ani cu sens!
Sfântul căruia îi purtați numele să vă ocrotească în fiecare zi, să vă aducă liniște și pace și să nu lase ca speranța să se stingă din sufletul dumneavoastră. La mulți ani cu împliniri și momente frumoase în viitor!
Să ne trăiești, Elena / Lenuța / Costică / Costel / Nuți / Costi / Ileana, ani mulți și buni, norocul să-ți dea ghes mereu, minuni, orice dorință-ți pui să se împlinească, iar anii care trec să te întinerească!
E o zi când sufletul învinge orice urmă de tristețe, când tot ce a fost greu ți se pare ușor. La mulți ani cu sănătate şi împliniri!
Sfinții Împăraţi Constantin și Elena, care te protejează, să îți aducă mult noroc, fericire și împliniri. Să ai o zi minunată!
Cineva acolo, Sus, te iubește. Cineva aici, jos, te apreciază enorm. La mulți ani cu sănătate şi multe visuri îndeplinite!
În ziua praznicului de Constantin și Elena, pentru voie bună și liniște în familie, este bine să aduci în casă cel puțin trei bujori îmbobociți
În România există o serie de obiceiuri şi superstiții în această zi. Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.
În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare.
În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
Femeile obișnuiesc, pentru a alunga duhurile rele și necurate, să tămâie și să stropească cu agheasmă.
Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în mediul rural se folosește și acum datina veche numită și “Sperietoarea vrăjitoarelor”. Toți membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.