Sfinţii Petru şi Pavel: Tradiţii şi superstiţii. Ce se întâmplă dacă tună şi fulgeră

Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona şi fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul l-a numit Chifa (piatră). După ce a pescuit pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. El a mărturisit în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar s-a şi leapădat de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălţarea Domnului, Petru a luat cuvântul în adunarea ucenicilor şi s-a ales ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.

Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon şi în ultima parte a vieţii, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie, potrivit crestinortodox.ro.

Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfântul Pavel a fost elevul învăţatului Gamaliel. El locuia în Tars şi lupta împotriva creştinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ştefan. Pe calea Damascului i se arată Hristos într-o lumina orbitoare şi îl mustră: „Saule, Saule de ce mă prigoneşti?”. Se converteşte şi primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare şi a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Petru și Pavel 2017

Alte articole

Atac rusesc masiv în Ucraina, bilanţul deceselor a ajuns la 17. Moscova a folosit cel mai mare număr de rachete Zircon

Îți cântă cocoșul noapte? Nu te grăbi să-l arunci în tigaie! Superstițiile din popor și adevăratul motiv pentru care pasărea dă trezirea în miez de noapte

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru și Pavel este cunoscută sub numele de Sânpetru de vara. Această zi marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Astfel, Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. Încă din cele mai vechi timpuri, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vara mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşte. El este mereu preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor, dar mai ales de pescuit. Sânpetru era un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consulta în luarea unor decizii. Drept urmare, tradiția spune că Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului. Acolo era stăpân peste cămările cereşti, iar astfel Sfântul Petre hrănea animalele sălbatice, mai ales lupii.

Tradiții, superstiții și obiceiuri de Sfinții Petru și Pavel:

Începând cu această zi de sărbătoare, cucul şi privighetorile nu mai cânta.

În tradiţia populară, până în acesta zi nu se scutură merii. Oamenii cred că dacă respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici. Aceștia îi călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Pentru a avea spor în casă şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserica pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare. Apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Se spune că în ziua de 29 iunie, oamenii pistruiati trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cânta cocoşul. Dacă respectă ritual, o vorbă din popor spune că pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli Petru și Pavel, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

În această zi se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

O altă tradiție populară spune că cine se trezeşte de dimineaţă, în fiecare zi de post, pentru a vedea răsăritul Constelaţiei Cloşca, va avea tot anul parte de bine şi i se vor împlini toate dorinţele.

Pe durata postului, femeile nu au voie să lucreze în casă pentru că e vremea când trec ielele şi strâmbă trupul femeii pe care o găseşte lucrând.

În zilele de post ale Sampetrului, la ţară se respectă obiceiul ca mamele să lege la gâtul fetelor usturoi sau pelin ori să le pună aceste plante pe tălpi, că atunci când trec frumoasele, adică ielele, să nu zăpăcească minţile copilelor.