În 1954, Universitatea s-a hotărât să dea nume depresiunilor şi anticicloanelor. Iniţiatoarea acestei practici, Karla Wege, pe atunci studentă, a prezentat apoi ştirile meteo la postul TV german ZDF. Însă, începând din 2002, iniţiativa ei îi aduce Universităţii între 25.000 şi 35.000 euro pe an, pentru că fiecare depresiune numită "costă" 199 euro, iar un anticiclon, 299 euro.
"Cele două fenomene coexistă fiindcă sunt complementare. Diferenţa de preţ se poate explica prin durata de viaţa a anticicloanelor, mai lungă decât cea a depresiunilor", explică Cyrille Duchesne, de la Meteoconsult. O depresiune evoluează în medie patru-cinci zile, în timp ce un anticiclon poate dura şi câteva săptămâni.
Citeşte şi Cele mai spectaculoase fenomene ale naturii
"Totuşi, cine cumpără o depresiune are ceva mai multe şanse să rămână în posteritate. Marele public va cunoaşte numele uneia sau a două depresiuni pe an şi numai dacă acea depresiune, foarte activă, produce o furtună", adaugă specialistul meteo. Procentul este scăzut, dacă se ţine seama că în fiecare an apar circa o sută de depresiuni, informează Agerpres, citând presa franceză.
Citeşte şi Ca un vis frumos: Cum inundă un nor uriaş munţii
"Dar şi mai rar se vorbeşte de anticiclon. Cred că ultima oară când am pomenit numele unui anticiclon a fost în 2003, când a produs un blocaj aflat la originea unei canicule", încheie specialistul citat de lefigaro.fr.
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/pelin-rusalii.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/horoscop-mihai-voropchievici.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/hepta5204884-scaled.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/iele.jpg)
