Simina Tănăsescu, opinie separată la „amendamentul Fritz”: Voi explica de ce cred că o astfel de prevedere este neconstituţională

Simina Tănăsescu a explicat, într-un interviu pentru „Cotidianul”, că a făcut nenumărate demersuri pentru identificarea unor spaţii în care să se poată desfăşura activitatea CCR, în condiţiile în care, iniţial, sediul Curţii a fost prevăzut pentru un număr de sub 100 de persoane, „cu tot cu judecători”.

„Sub 60 erau la început. Între timp, am ajuns pe la 140 de persoane în acelaşi spaţiu fizic, ceea ce, iarăşi am mai declarat, nu ne împiedică, dar ne grevează activitatea”, a precizat Tănăsescu.

Preşedinta CCR a spus că, în acest context general, a iniţiat contacte şi a adresat „întrebări informale”, dar a avut şi „întâlniri formale”, „nu doar cu Executivul, ci şi cu conducerile sau cu secretariatele generale ale celor două Camere ale Parlamentului, şi cu Consiliul Legislativ”, fiind în aceeaşi clădire.

„Unele dintre ele au fost, după aceea, dublate şi de acte de corespondenţă, pentru că acesta e modul în care am reuşit să obţinem un spaţiu adiţional, modest, dar util. Suntem foarte recunoscători pentru spaţiul pe care am reuşit să-l obţinem. În acest context general, am făcut demersuri, în toamna anului trecut, inclusiv în direcţia identificării unui nou sediu. Iar oportunitatea cea mai facilă care ar fi existat ar fi fost un alt corp de clădire, asemănător cu cel de aici, unul simetric, situat în spatele nostru, care era atunci în construcţie. În limbajul cunoscătorilor Palatului Parlamentului, este corpul B3”, a explicat Tănăsescu.

Ea a adăugat că, ulterior, specialiştii au realizat că, la modul cum este concepută acea clădire, nu poate fi mutat sediul cu totul, însă ar putea fi mutate „măcar unele servicii”.

„Nu pierdem din vedere nici obiectivul de investiţii din corpul B3, pentru că (…) ar fi posibil să avem nevoie să recurgem, eventual, şi la câteva spaţii de acolo. Demersurile continue pe care le-am făcut au inclus şi menţionarea unui soi de alertă, aşa cum se pun alertele pe Google, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, solicitând să ne informeze atunci când se întâmplă ceva legat de spaţiul din corpul B3 al clădirii Palatului Parlamentului, căci ne menţinem în continuare interesul viu pentru acel spaţiu”, a precizat Simina Tănăsescu.

Preşedinta CCR a adăugat că vineri, când a aflat, dintr-o informare de presă, „nu dinainte”, că în şedinţa de Guvern fusese adoptată o hotărâre referitoare la acel corp de clădire unde ar putea fi organizate astfel de spaţii suplimentare, a fost „imediat interesată” să afle dacă lucrările s-au finalizat, dacă spaţiile ar putea fi atribuite şi dacă „s-a ţinut cont de solicitarea” sa mai veche, „care nu viza obţinerea întregii clădiri, şi nici o recompartimentare, ci obţinerea unor spaţii în interiorul acelui corp de clădire”.

„Asta a însemnat un schimb de telefoane şi, în momentul în care am aflat că prim-ministrul urma să fie oricum în clădirea Palatului Parlamentului, am întrebat dacă putem avea o întâlnire pentru a discuta chestiunea legată de spaţii”, a subliniat Simina Tănăsescu.

Întrebată dacă ea a iniţiat întâlnirea, preşedinta CCR a spus că nu-şi aminteşte exact. însă crede că a întrebat la Secretariatul General al Guvernului „Chiar nu reţin exact succesiunea evenimentelor, dar, în momentul în care am primit informaţia de presă că a fost adoptată această hotărâre de Guvern, am adresat imediat o întrebare la SGG, în ce măsură putem avea informaţii legate de momentul şi de modul de distribuire a spaţiilor”.

În legătură cu locul unde urma să aibă loc discuţia cu premierul Ilie Bolojan, Tănăsescu a spus că propunerea a aparţinut acestuia şi că nu are alte detalii.

„Propunerea a aparţinut domnului prim-ministru. Eu am întrebat dacă putem avea o întâlnire scurtă, rapidă, în ideea distribuirii spaţiilor, iar propunerea privind locul a venit de la domnia sa. Nu am alte detalii, nu cunosc”, a punctat Tănăsescu.

Preşedinta CCR a mai spus că întâlnirea de vineri nu a durat „mai mult de jumătate de oră”, în condiţiile în care avea şi „o altă activitate” şi a fost nevoită să se organizeze „puţin altfel”.

În legătură cu finalitatea demersului, Tănăsescu a precizat că discuţia „continuă şi acum”.

„Am în continuare speranţe că vom identifica locul potrivit, locaţia cea mai bună pentru unele compartimente ale CCR. Repet, am reuşit să obţinem două camere, nu foarte generoase, dar suntem încă o dată foarte recunoscători pentru ceea ce am reuşit să obţinem, şi de la Senat, şi de la Camera Deputaţilor. Am speranţe că vom obţine un spaţiu şi din partea Guvernului, în aceeaşi incintă, chiar dacă asta înseamnă, într-adevăr, o uşoară fragmentare a unor servicii suport ale Curţii. E întotdeauna preferabil ca ele să fie grupate, dar, în situaţia dată, suntem cumva constrânşi să acceptăm dispersarea lor”, a mai spus Simina Tănăsescu, menţionând că o întâlnire similară a avut, toamna trecută, şi cu preşedintele Senatului.

Despre momentul ales pentru întâlnirea care a stârnit controverse, Simina Tănăsescu a subliniat că nu-şi poate „imagina” că dosarele aflate pe rolul Curţii ar putea fi discutate în alte spaţii decât cele destinate discuţiei lor.

„Asta poate e o lipsă a mea. Sunt limitele mele. Pot însă înţelege, chiar dacă nu pot accepta, nu sunt de acord cu o astfel de viziune, dar pot înţelege că există persoane care, dimpotrivă, apreciază că dosarele Curţii pot fi discutate şi în alte spaţii decât cele legale, cele normale, instituţionale. Nu pot răspunde la astfel de presupuneri sau la astfel de suspiciuni în altă notă, în altă cheie, decât exprimând încă o dată nevoia stringentă, reală, şi dificultăţile cu care ne confruntăm în materie de spaţii, şi manifestând totală transparenţă şi totală disponibilitate”, a afirmat Tănăsescu, adăugând că s-a arătat „puţin surprinsă” de reacţiile instituţiilor din sistemul judiciar.

Preşedinta CCR a adăugat că orice alte „poziţionări”, pe care spune că le poate înţelege, dar nu le poate „justifica în niciun fel”, „nu îşi au vreun fundament”.

„Nici nu e sarcina mea să explic o posibilă abordare contrară. Ideea că s-ar putea pune la îndoială, în vreun fel, activitatea jurisdicţională a Curţii atunci când se încearcă soluţionarea unor chestiuni administrative este, pentru mine, un nonsens. Dar aceasta e poziţia mea şi mi-o asum”, a conchis Simina Tănăsescu.

Cu o zi în urmă premierul Ilie Bolojan a declarat, despre întrevederea cu preşedinta CCR, care a generat un val de reacţii din partea mai multor instituţii ale sistemului judiciar din România, că „de multe ori, se încearcă să se facă din ţânţar armăsar”.

„Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”, a precizat Bolojan.

Premierul a adăugat că atunci când o persoană ocupă o funcţie publică, are tot felul de întâlniri, inclusiv cu reprezentanţi ai sistemului judiciar, dar că acest lucru nu înseamnă că a rezolvat cauzele care erau pe rol.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi preşedinţii curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor din România au transmis mesaje în care solicitau clarificarea „imediată şi completă” a circumstanţelor în care a avut loc întrevederea dintre preşedinta CCR şi premierul demis Ilie Bolojan, în contextul în care CCR avea de soluţionat, „printre altele, un conflict juridic de natură constituţională declanşat chiar de către Ilie Bolojan, iar preşedinta Curţii participa la soluţionarea cauzei în calitate de judecător”.

Duminică seară, CCR a făcut pentru a doua oară precizări în legătură cu informaţiile privind întâlnirea dintre preşedinta Simina Tănăsescu şi Ilie Bolojan, în contextul reacţiilor CSM şi ale preşedinţilor de curţi de apel, tribunale şi judecătorii.

Potrivit sursei citate, întâlnirile preşedintei Curţii Constituţionale cu reprezentanţi ai autorităţii executive „au ca obiect exclusiv aspecte care ţin de buna organizare, administrare şi desfăşurare a activităţii instituţiei, în limitele competenţelor prevăzute de lege”.

„Conduita constantă şi publică, precum reperele etice şi profesionale ale preşedintei CCR, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura şi obiectul demersurilor administrative desfăşurate în exercitarea atribuţiilor funcţiei”, menţiona CCR.

Totodată, preşedinta CCR reafirma „ferm şi categoric” că nicio cauză aflată pe rolul Curţii „nu face şi nu poate face obiectul unor discuţii în afara cadrului procedural şi legal în care aceasta urmează să fie soluţionată”.

Luni, Curtea Constituţională a decis că sintagma „persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” din legea ANI, care face referire la obligaţia partenerilor de viaţă ai demnitarilor de a depune declaraţie de avere, este contrară cerinţelor de calitate a legii şi dreptului la viaţă privată şi imprecisă prin conţinutul său.

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a decis că amendamentul care îl vizează pe primarul Timişoarei, din legea ANI, privind încetarea mandatului, în caz de incompatibilitate şi conflict de interese, în 30 de zile, este constituţional.

Dominic Fritz a anunţat că va ataca decizia la CEDO, acolo „unde nu ajung telefoanele din Kiseleff”.