„În Parlament, la Comisia de muncă din Camera Deputaţilor, există un proiect de lege pentru modificarea dialogului social şi a negocierilor colective care trebuie îmbunătăţit cu recomandările Organizaţiei Internaţionale a Muncii, singurul for de expertiză recunoscut de Comisia Europeană. Această modificare este un angajament al României cuprins în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, se arată într-un comunicat al BNS remis luni.

Reprezentanţii BNS susţin că în orice economie există două căi prin care creşterea economică se poate redistribui între capital şi forţa de muncă. Prima este politica fiscală a statului, însă în România s-a constatat că de ani de zile” se suprataxează munca şi se subimpozitează capitalul şi averea”, iar a doua cale vizează negocierile colective între capital şi forţa de muncă, reprezentată prin sindicate.

Alte Articole

Ana Maria Pantaze, croitoreasa care a câștigat „Românii ...

George Simion (AUR): „Mulți români regretă că în 2000 ...

George Simion (AUR) avertizează: „Globaliștii vor să creeze ...

„În 2011, Guvernul condus de Emil Boc a modificat brutal Codul muncii şi legislaţia negocierilor colective prin procedura asumării răspunderii în Parlament. Aşa a reuşit să impună un cadru legislativ care în 11 ani a distrus efectiv, la nivel naţional, libertatea de asociere a salariaţilor în sindicate şi, mai ales, capacitatea de negocierea colectivă! Dacă în 2011 contractele colective de muncă existente acopereau toţi salariaţii din România, astăzi avem încheiate zero contracte colective de muncă la nivel sectorial. Asta înseamnă că milioane de salariaţi din ţară, în principal din întreprinderile mici (cărora Legea 62 le restricţionează libertatea de asociere) nu mai sunt acoperiţi de contracte colective”, a declarat preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin.

O analiză realizată de BNS arată că, la sfârşitul anului trecut, în România, la nivel de unitate, mai erau active 15.204 contracte colective de muncă dintr-un total de aproximativ 630.000 de companii active. Numărul salariaţilor acoperiţi de contracte colective de muncă la nivel de unitate se ridică la doar 1.940.000 dintr-un total de peste 5.000.000 de salariaţi.

Citeşte şi: PSD ia în considerare ieșirea de la guvernare. Cazanciuc: „Dacă nu reglementăm piața de energie, nu excludem alegerile anticipate”

BNS precizează că principalul scop al contractului colectiv de muncă este acela de a stabili drepturile şi obligaţiile colective în relaţia dintre angajator şi angajaţi, reprezentanţi de sindicate. În aceste tipuri de contracte, sunt prevăzute inclusiv condiţiile financiare (salarii, sporuri, bonusuri, indemnizaţii), condiţiile de investiţii în sănătate şi securitate în muncă, cât şi în educarea şi formarea lucrătorilor. În acestea sunt stipulate şi obligaţiile angajatului în relaţia cu angajatorul.

„Un astfel de act garantează existenţa unor condiţii de muncă echitabile şi asigură securitatea socială a tuturor salariaţilor”, afirmă reprezentanţii confederaţiei sindicale.

Blocul Naţional Sindical – înfiinţat în noiembrie 1991 – este una dintre cele cinci mari confederaţii sindicale reprezentative din România, având în componenţa sa aproximativ 320.000 de membri de sindicat, lucrători din companii private sau din sectorul public.

BNS este alcătuit din 40 de federaţii profesionale ce reprezintă drepturile şi interesele lucrătorilor din ramurile: construcţii de maşini, transporturi, gospodărie comunală, construcţii şi materiale de construcţii, poştă şi telecomunicaţii, servicii tipografice, electronică, electrotehnică, automatizări şi industria de apărare, cultură, energie, industria textilă, sănătate, administraţie publică, agricultură, finanţe-bănci, minerit şi geologie, sport.

Confederaţia sindicală este afiliată la Confederaţia Europeană a Sindicatelor şi la Confederaţia Internaţională a Sindicatelor, are un reprezentant în Comitetul Economic Social European şi este membru al Consiliului Economic şi Social din România. De asemenea, are reprezentanţi în toate structurile de dialog social de la nivel naţional şi local.

Citeşte şi: Robert Negoiță dărâmă mitul „bordurilor” din Sectorul 3! „Noi, când ne apucăm să facem, facem! Bordură peste bordură am văzut și în Sectorul 1”