„De fiecare dacă când apar rezultatele unei testări sau un studiu internaţional, luăm foc cu toţii şi începem să aruncăm cu pietre în cei care ne vin mai la îndemână – corpul profesoral. După prezentarea rezultatelor testelor PISA 2018, mulţi Ťexperţiť în educaţie au găsit de cuviinţă să îşi dea cu părerea, din nou, despre calitatea actului educaţional şi să acuze organizaţiile sindicale că înfrânează reforma. Dar, în România, formarea elevilor are la bază alte principii, iar programele nu sunt compatibile din punct de vedere al conţinuturilor şi structurii cu testele PISA. În mod similar, formarea cadrelor didactice pentru evaluare pune accentul pe alte aspecte decât cele din evaluările de tip PISA. Independent de rezultatele acestei evaluări, este de necontestat faptul că elevii români, când ajung în unităţile şi instituţiile de învăţământ din afară (şi mă refer aici la toate nivelurile) sunt printre cei mai buni. Oare un elev care provine dintr-o ţară aflată în vârful ierahiei PISA ar putea face faţă sistemului de evaluare din România?”, a precizat Marius Nistor, preşedintele FSE Spiru Haret, într-un comnicat de presă.

În aceste condiţii, Federaţia Spiru Haret cere experţilor să vină să spună care este adevărul despre aceste teste internaţionale şi dacă modelele de subiecte sunt adaptate la sistemul de învăţământ românesc.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vacanţa de Paşte 2024. Câte zile libere au elevii şi când ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

Federaţia întreabă totodată de ce niciun ministru nu a modificat programele şcolare şi sistemele de evaluare astfel încât să fie în concordanţă cu evaluările PISA, care sunt efectuate încă din anul 2000.

„Care sunt unităţile de învăţământ unde s-au susţinut testele PISA? Câţi dintre elevi au tratat cu indiferenţă aceste teste, la fel cum se întâmplă şi la evaluările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, precum şi la simulările examenelor naţionale? Sau, dimpotrivă, câţi dintre elevi au tratat cu interes aceste teste?”, sunt alte întrebări ale sindicaliştilor din sector.

Preşedintele Spiru Haret  susţine că ar trebui găsite soluţii pentru rezolvarea unor probleme precum subfinanţarea sistemului educaţional, formarea cadrelor didactice sau politizarea învăţământului.

„Cu toţii am trecut prin şcoala românească şi suntem oamenii de astăzi datorită şcolii româneşti. Oare suntem analfabeţi funcţionali, oare nu suntem buni? Oare nu suntem profesionişti? Critica şi aruncatul cu piatra au devenit sporturi naţionale, însă ce se întâmplă după? Este societatea civilă pregătită să găsească adevăraţii vinovaţi? Sau, mai bine, să lăsăm vinovaţii de-o parte şi să căutăm soluţii? Dacă este nevoie, pentru a progresa, pentru a schimba ceva, ne asumăm să fim vinovaţii de serviciu – educatori, învăţători, profesori, sindicate – ne punem şi ţintă pe piept. Însă, după ce terminaţi de criticat, vă aştept şi cu soluţii la următoarele probleme: subfinanţarea sistemului; formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice; birocratizarea actului educaţional; politizarea învăţământului. Până atunci, până când nu vom găsi împreună soluţii la problemele de mai sus, vom continua să ne lamentăm”, a adăugat Marius Nistor.

Hăncescu (FSLI), despre rezultatele testelor PISA: Avem nevoie de regândirea sistemului de educaţie, primul pas este schimbarea mentalităţii

Şi reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), susţin că obţinerea celui mai slab punctaj la testele PISA din ultimii nouă ani înseamnă un regres pentru România, dar şi o radiografie a sistemului haotic, lipsit de substanţă în care funcţionează şcoala românească, consideră 

Preşedintele Federaţiei, Simion Hăncescu, subliniază, în context, că este nevoie de o reformare a sistemului de educaţie.

„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ cere Guvernului României şi Parlamentului să formeze un grup de lucru cu specialişti din zona educaţiei, mediul economic, consiliere şcolară, reprezentanţi ai cadrelor didactice, părinţilor şi elevilor care să construiască un plan concret pentru o reformă reală a sistemului de educaţie din România. Obţinerea celui mai slab punctaj la testele PISA din ultimii nouă ani înseamnă un regres pentru ţara noastră, dar şi o radiografie a sistemului haotic, lipsit de substanţă în care funcţionează şcoala românească”, se arată într-un comunicat al FSLI..

„Considerăm că aceste rezultate sunt un semnal de alarmă pentru noi toţi că sistemul de învăţământ din România se află într-un declin. Numeroasele modificări legislative care nu au fost coerente şi care nu au ţinut cont de necesităţile reale ale sistemului, subfinanţarea educaţiei, menţinerea unor programe excesiv de încărcate, lipsa finanţării cercetării din educaţiei şi a unui sistem care să sprijine şi să dezvolte excelenţa în acest domeniu, lipsa unor politici sociale, care să sprijine copiii din familii defavorizate să nu părăsească şcoala din cauza lipsurilor materiale, discreditarea permanentă a profesorilor, salariile nemotivante, lipsa unor programe de formare continuă care să răspundă provocărilor la zi, dar şi lipsa unei corespondenţe între ce se învaţă în şcoli şi nevoile de pe piaţa muncii sunt doar câteva din numeroasele cauze care au dus la acest dezastru din sistemul de educaţie”, se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii FLSI arată, în context, că testele PISA pot fi abordate cu succes de elevii care zi de zi sunt învăţaţi şi stimulaţi să gândească şi să fie creativi, aşa cum sunt proiectate programele şcolare în ţările care ocupă primele locuri în clasament. Mai mult, potrivit sindicaliştilor din Educaţie, ţările care au rezultate bune la testele PISA sunt şi acelea în care există un progres economic, pentru că cei care guvernează aceste ţări au înţeles că investiţia în educaţie este cea mai profitabilă.

„Singura şansă a educaţiei, pentru a fi performantă, este aceea de a fi smulsă de sub papucul politic. Pentru a se pune în practică acest deziderat, trebuie lăsate la o parte orgoliile politice, pentru că educaţia este bunul tuturor şi împreună trebuie să acţionăm pentru a o face performantă şi creatoare de progres şi bunăstare”, arată FSLI.

Preşedintele Federaţiei, Simion Hăncescu, subliniază că şcoala devine, astfel, un loc pe care elevii îl frecventează din rutină, nu un mediu în care aceştia sunt învăţaţi să se dezvolte.

„Rezultatele testelor PISA sunt dureroase. Vă daţi seama ce imagine are şcoala din România? Vă daţi seama că acest sistem de educaţie este sufocat şi noi stăm şi asistăm la un declin? E deja târziu, dar cred că, în măsura în care ne mobilizăm cu toţii forţele şi reuşim să punem pe picioare o reformă reală a sistemului de educaţie, vom reuşi să nu mai avem acest analfabetism funcţional de 44%, un procent extraordinar de mare. Şcoala din România devine un loc al frecventării din rutină, nu un loc unde copiii sunt învăţaţi să se dezvolte, să crească, să deprindă abilităţi astfel încât să funcţioneze în mediul profesional şi personal. Federaţia noastră este pregătită să pună la dispoziţia grupului de lucru toţi specialiştii de care dispune pentru a contribui la realizarea acestei reforme din educaţie. Avem nevoie de această regândire a sistemului, iar primul pas este schimbarea mentalităţii”, a declarat Simion Hăncescu.

Rezultatele elevilor români la testele de evaluare PISA din 2018 au înregistrat o scădere faţă de anterioarele evaluări de acest tip, în condiţiile în care, potrivit Simonei Vela, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, la citire/lectură elevii români au obţinut un punctaj de 428, faţă de 434 în 2015, la matematică – 430 faţă de 444, în 2015, şi la ştiinţe – 426 (faţă de 435).

Testele PISA 2018: Procentul de analfabetism funcţional a crescut la 44%. România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani