Sistemul antirachetă, criticat de germani: Este scump şi ineficient

Referindu-se la anunţul Statelor Unite cu privire la rolul pe care îl are sistemul antirachetă din România, respectiv că acesta este îndreptat împotriva unor state precum Iranul şi nu împotriva Rusiei, Spanger a explicat că este aproape imposibil ca Teheranul să atace state europene sau baze americane în Europa, deoarece acest lucru ar genera un coflict militar, iar cel mai afectat ar fi cel mai probabil, tocmai Iranul.

În ceea ce priveşte eficienţa sistemului antirachetă instalat în România, expertul a spus că testele NATO arată că sistemul are capacitatea de a intercepta şi de a distruge doar opt din zece rachete lansate. Acesta a adăugat că în cazul unei lupte reale, acest număr ar putea fi chiar mai mic, informează Mediafax.

Cercetătorul german a mai subliniat că suma alocată instalării elementelor antibalistice NATO în România şi Polonia este de aproximativ 1,6 miliarde de dolari, iar aceasta reprezintă doar o parte din cheltuieli, deoarece vor urma şi altele. Expertul a mai spus că din 2002 Washingtonul a investit deja aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru a proteja Statele Unite şi statele europene membre NATO de posibile atacuri cu rachetă.

Citeşte şi Rusia dezvăluie cum vrea să contracareze sistemul american antirachetă de la Deveselu

Alte articole

VIDEO Explozie puternică în Iran, cel puţin 25 morţi şi 1.000 de răniţi

O limbă foarte îndepărtată din Orientul Mijlociu are cuvinte ca în limba română. N-ai să crezi ce cuvinte am împrumutat de la ei

Spanger este de părere că prin urmare, este posibil ca armata să fi descoperit nereguli în sistemul de apărare. „Şi toate acestea, doar pentru că Statele Unite vor să fie invulnerabile”, a spus el, scrie Mediafax.

Instalaţia antirachetă din România, integrată în sistemul antibalistic al NATO, are mai degrabă un rol simbolic, întrucât nu ar putea contracara un atac masiv al Rusiei, afirma în urmă cu câteva zile specialistul George Friedman.

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.