Ministerul de Interne de la Ljubljana estimează la 12.000 numărul persoanelor îndreptăţite să ceară despăgubiri, ceea ce ar costa statul 130 de milioane de euro. Solicitările de despăgubiri trebuie depuse pe lângă birourile municipale ale administraţiei statului. Asociaţiile slovenilor ‘şterşi’ consideră însă compensaţia oferită prea mică.

Când Slovenia a devenit independentă, toţi locuitorii de altă etnie decât slovenă au fost nevoiţi să ceară permise de rezidenţă şi acordarea cetăţeniei, în timp ce etnicilor sloveni nu li s-a cerut acest lucru. În aceste condiţii, potrivit cifrelor oficiale, aproape 26.000 de oameni au fost radiaţi din registrele statului. Informaţii neoficiale arată însă că cifra reală a slovenilor ‘şterşi’ este mult mai mare.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Drama trăită de o tânără care nu se poate angaja din cauza ...

Cel puţin cinci morţi şi 33 de răniţi în sudul Chinei, ...

Parlamentul a adoptat legea privind despăgubirea persoanelor rămase fără statut şi fără drept la muncă sau alte drepturi sociale la câţiva ani după ce Curtea Constituţională a stabilit într-o serie de rezoluţii că decizia din 1992 a Ministerului de Interne de a radia aceste persoane din registrele de stat a fost lipsită de temei legal şi după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că drepturile lor au fost încălcate.