UE ne vrea prieteni cu mediul și din punct de vedere al locuințelor. Asta se traduce, în termeni cât se poate de fermi, prin impunerea unor clase energetice minime pe care trebuie să le aibă casele. Practic, o locuință care nu este izolată termic și eficientă energetic nu va mai putea fi scoasă la vânzare și nici închiriată!
Vorbim despre Directiva UE 2024/1275, obligatorie pentru țările membre, care impune ca toate locuințele să aibă o clasă energetică minimă înainte de a fi scoase la vânzare sau închiriate.
Clasa energetică, indicator pentru consumul mediu anual de energie, este menționată într-un certificat obligatoriu la vânzarea ori închirierea unei case.
Certificatul energetic – necesar și pentru locuințele noi, și pentru cele vechi – încadrează casa într-o clasă de la A la G, unde A reprezintă eficiența energetică cea mai ridicată. De asemenea, imobilul primește o notă cuprinsă între 1 și 100, 100 fiind nota maximă care poate fi obținută.
Sunt mai mulți factori care influențează performanța energetică, notează imobiliare.ro.
UE vrea cât mai multe case eficiente din puncte de vedere energetic, astfel că a dispus, conform directivei menționate, un grafic de conformare.
Asta înseamnă, conform experților consultați de presa spaniolă, că locuințele de clasă energetică F sau G vor trebui, practic, să fie retrase de pe piață, pentru că proprietarii lor nu vor mai putea nici să le vândă, nici să le închirieze!
Apoi, în 2033, același lucru se va întâmpla și cu casele din clasa cu E, iar ”epurarea” va continua până în 2050.
Spaniolii anticipează o criză a locuințelor, ca urmare a directivei UE. Asta în condițiile în care, conform Ministerului Locuințelor, 87 la sută dintre locuințele din Spania au clasa energetică E, F sau G. Consecința? În mai puțin de zece ani, dacă nu se fac renovări și izolări termice, aproximativ 17 milioane de locuințe din Spania vor trebui să se confrunte cu limitările impuse de noile reglementări ale UE, notează elmundo.
Practic, proprietarii care nu-și pun la punct locuințele nu vor mai putea nici să le vândă, nici să le închirieze. Există, de asemenea, riscul ca valoarea respectivelor case să scadă drastic, deoarece acestea nu pot fi tranzacționate, mai scrie sursa citată.
În acest context, spaniolii se întreabă, cu temei, ce ar fi de făcut? Soluții, teoretic, sunt. În prezent, există mai multe granturi, canalizate prin fondurile Next Generation EU, care pot acoperi între 40 și 80 la sută din costul renovării, dacă ratingul energetic al casei este îmbunătățit cu cel puțin două litere. De asemenea, în Spania se acordă scutiri de taxe ce pot ajunge la 7.500 de euro pe an dacă certificatul energetic este îmbunătățit.
În România, perspectivele sunt din același ”film”.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), avem circa 8,5 milioane de locuințe, însă foarte multe nu corespund standardelor impuse de UE. Motivul? Sunt vechi și au probleme de eficiență energetică.
Conform estimărilor, un sfert din fondul locativ din România este de dinainte de 1989, iar circa un sfert dintre locuințe au fost construite înainte de 1970!
Experții subliniază faptul că majoritatea imobilelor rezidențiale de dinainte de 1970 au fost construite în lipsa unor norme tehnice privind anveloparea clădirilor. Urmarea? Performanță energetică scăzută și intrarea automată pe ”lista neagră” a UE.
În București, edilii au reușit să reabiliteze termic câteva mii de blocuri, ceea ce înseamnă un uriaș pas înainte pentru respectarea directivei UE.
Izolarea termică a unui bloc costă, în medie, șase-șapte milioane de lei.
Conform Primăriei Sectorului 6, lucrările sunt finanțate din trei surse: de la bugetul local, prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și prin POR (Programul Operațional Regional).
”Doar lucrările făcute prin PNRR sunt acoperite integral, iar proprietarii nu plătesc nimic. Dacă banii provin de la bugetul local, proprietarii vor plăti 20% din valoarea lucrărilor. Iar în situația în care banii provin din POR, cota asociației de proprietari este de 25%.
Asociațiile de proprietari nu pot opta pentru o formă de finanțare sau alta. În momentul în care apare o sursă de finanțare și primim bani, se reabilitează primul bloc aflat pe lista de așteptare. Iar dacă dispunem de fonduri din mai multe surse în același timp, îi împărțim/alocăm în funcție de valoarea lucrărilor fiecărui imobil (unele blocuri sunt mai mari, cu mai multe scări, altele mai mici)”, precizează reprezentanții primăriei.