Șoc în Ungaria: Moody’s pune Budapesta la „junk”. Semnal de alarmă pentru București!

Moody’s a coborât ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, ceea ce înseamnă trecerea în categoria cu risc ridicat („junk”). Mai mult, agenția a anunțat că ratingul este sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

În comunicatul prezentat de Moody’s, cheia este reprezentată de lichiditate. Agenția susține că informațiile referitoare la poziția de cash a orașului ridică semne de întrebare privind capacitatea de a-și plăti toate obligațiile. Pe scurt, nu este vorba doar de politică, ci de bani disponibili acum, pentru a acoperi plăți scadente.

Citește și: Întâlnirea dintre Putin şi Trump, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta, a picat. Casa Albă: „Nu este planificată nicio întrevedere între cei doi preşedinţi în viitorul apropiat”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totodată, potrivit Moody’s, se așteaptă:

Alte articole

Moody’s avertizează că blocajul politic din România crește riscul de alegeri anticipate

Alexandru Nazare, înainte de discuţiile cu agenţia S&P: „Avem argumente serioase pentru menţinerea ratingului” / Specialiştii S&P se întâlnesc şi cu Bolojan

• incertitudine privind transferurile obișnuite (când vin și dacă vin banii de la centru);
• lichiditate foarte slabă pentru a acoperi „golurile” de cash;
• tensiuni cu guvernul central care pot agrava situația.
• politică și finanțele: cocktailul care a detonat ratingul, notează Mediafax.

Retrogradarea vine într-un moment sensibil: Ungaria se pregătește de alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA ar conduce în sondaje independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare Orban.

Primarul Budapestei, Gergely Karacsony (ecologist, critic vocal al lui Orban), avertizează de mai mult timp că orașul riscă insolvența. El acuză guvernul că a crescut semnificativ taxele pentru capitală,  a reținut fonduri promise și „stoarce” financiar marile municipalități ca să le împiedice să devină modele alternative de guvernare.

De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că problemele vin din „cheltuieli iresponsabile” ale primarului.

Taxa de solidaritate, o bombă cu ceas

Un element exploziv: Budapesta trebuie să plătească așa-numitele contribuții de solidaritate către guvernul central. Acestea ar fi crescut de aproape nouă ori din 2019 (de când Karacsony e primar) și au ajuns anul acesta la circa o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a deschis mai multe procese, susținând că taxa ar fi neconstituțională, în timp ce guvernul o justifică prin redistribuirea banilor către localități mai sărace.

Ca să fie și mai tensionat, parlamentul Ungariei a adoptat recent o lege care ar putea forța Budapesta să se împrumute în condiții neclare și ar face primarul penal responsabil pentru eventuale încălcări.

Pentru București lucrurile nu stau la fel, dar lecția este utilă:  când o capitală intră în conflict prelungit cu guvernul central și ajunge să depindă de transferuri impredictibile, costul banilor poate exploda. Ratingul (sau percepția de risc) influențează direct:

• dobânzile la împrumuturi pentru investiții (metrou ușor, termoficare, pasaje, tramvaie etc.)
• încrederea furnizorilor și a pieței (contracte, plăți, termene)
• capacitatea de a trece peste luni dificile fără a tăia din servicii.

În București, unde orice blocaj financiar se simte rapid în zone sensibile precum transport public, termoficare, reparații majore, un semnal de tipul „lichiditate slabă + transferuri nesigure” e fix genul de combinație care poate produce crize în lanț.

Citește și: Presa de la Budapesta ironizează prezenţa scăzută la alegerile din Bucureşti: „Aproape nimănui nu i-a păsat cine va fi noul primar”