Soldaţii nazişti luau droguri ca să fie vigilenţi şi să-şi menţină moralul ridicat pe front

Fiind „un ajutor pentru concentrare” şi comercializat sub numele de Pervitin, drogul era consumat regulat de militari pentru a-şi păstra moralul în condiţiile grele de pe front, scrie huffingtonpost.fr. Utilizarea generalizată a metamfetaminei este confirmată în scrisorile pe care Boll le-a trimis familiei, publicate duminică de Der Spiegel. Faptul că Boll, aflat pe front, cere insistent celor din familia sa să îi trimită drogul demonstrează dependenţa pe care o dădea.

Pe 9 noiembrie 1939, când Boll era în Polonia, a scris părinţilor: „Este greu aici şi sper să înţelegeţi de ce nu vă voi putea scrie decât o dată la două sau patru zile. Acum vă scriu mai ales să vă cer Pervitin. Vă sărut, Hein”. Chiar atunci când recunoaşte că a ajuns „rece şi apatic”, nu încetează să ceară drogul. Pe 20 mai 1940, soldatul de 22 de ani scria: „Aţi putea să îmi trimiteţi mai mult Pervitin, să am o rezervă?”, iar pe 19 iulie acelaşi an: „Dacă se poate, trimiteţi-mi, vă rog, mai mult Pervitin.”

Potrivit Der Spiegel, viitorul scriitor spunea că o singură pastilă îl ajută rămână la fel de concentrat ca după litri de cafea băuţi şi că, după ce o lua, îi dispărea toată anxietatea. În plus, medicii militari puneau metamfetamină în ciocolată, dând piloţilor „Fliegerschokolade” (ciocolata aerului), iar tanchiştilor „Panzerschokolade”(ciocolata tancurilor).

Drogul minune folosit de trupele naziste i-a fost administrat şi lui Hitler. Din 1942, medicul liderului nazist îi injecta zilnic doze de metamfetamină. Se presupune că drogul era utilizat pentru a trata simptomele parkinsoniene ale lui Hitler sau, dimpotrivă, i le-au provocat.

Alte articole

Andreea Marin, dezvăluiri sincere despre lupta cu depresia: „Nu e de joacă”

Cornel Dinu, internat la Spitalul de Urgență. ”Procurorul” a fost supus mai multor investigații

Alte scrisori publicate în 2011 au arătat cum era folosită metamfetamina pentru a susţine trupele în campania din Rusia. În ianuarie 1942, un medic de război arăta într-o scrisoare cum a recurs la acest drog când soldaţii, înconjuraţi de ruşi, încercau să facă faţă temperaturilor sub zero grade: ‘Când au început să se întindă pe jos să moară, am început să le dau Pervitin. După o jumătate de oră, oamenii spuneau deodată că se simt mai bine. Începeau să meargă din nou în ordine, având o stare de spirit mai bună şi fiind mai concentraţi’.

Însă drogul avea efecte secundare groaznice. În afară de ameţeli, transpiraţie, halucinaţii şi simptome de depresie, unii soldaţi mureau de crize cardiace, în timp de alţii s-au împuşcat când erau în transă.

Fostul şef al sănătăţii din vremea Reich-ului, Leonardo Conti, a avertizat împotriva pericolelor metamfetaminei într-un discurs susţinut la primăria din Berlin în faţa Asociaţiei medicale a partidului nazist, susţinând că „cine crede că se poate înlătura oboseala cu Pervitin poate fi sigur că efectul său va înceta brusc într-o bună zi. Poate fi util în combaterea oboselii din cursul unei misiuni de zbor de scurtă durată, însă, pe termen lung, numai somnul poate compensa cu adevărat starea de oboseală. Noi, ca medici, trebuie să fim conştienţi de acest lucru”.