Solicitare din partea industriei cimentului: Autostrăzile, pavate şi cu beton, nu doar cu asfalt

Propunerea CIROM este ca în în viitoarele standarde de construcţii să se introducă prevederea potrivit căreia „Structura rutieră rigidă este alcătuită din următoarele straturi: geotextil, strat inferior de fundaţie (balast); strat superior de fundaţie (agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici rutieri); strat de rezistentă şi uzură din beton rutier din ciment, BcR”, notează Mediafax. 

În Anexele 1,2, 3 şi 4 care fac referire la „Autostrăzile extraurbane în zonă de şes/deal/munte şi „Drum Naţional Nou Clasă Tehnică III” se prevede că „structura rutieră este alcătuită din următoarele straturi: strat inferior de fundaţie (balast); strat superior de fundaţie (piatră spartă sau agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici rutieri); strat de bază din mixtură asfaltică tip AB31,5; imbrăcăminte bituminoasă alcătuită din două straturi (strat de uzură din mixtură asfaltică stabilizată tip MAS16 şi strat de legătură din beton asfaltic deschis cu criblură tip BAD 20”. CIROM propune ca structura rutieră flexibilă să fie alcătuită din următoarele straturi: „strat inferior de fundaţie (balast); strat superior de fundaţie (piatră spartă sau agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici rutieri sau ciment uzual); strat de bază din mixtură asfaltică tip AB31,5; imbrăcăminte bituminoasă alcătuită din două straturi (strat de uzură din mixtură asfaltică stabilizată tip MAS16 şi strat de legătură din beton asfaltic deschis cu criblură tip BAD 20”.

Propunerea CIROM are la bază „principiul nediscriminării soluţiilor tehnice”, se menţionează în documentul citat. În acest context, CIROM reafirmă că „infrastructura din România are nevoie de ambele soluţii rutiere (flexibilă şi rigidă) şi, de aceea, avem convingerea că factorii decidenţi trebuie să cunoască avantajele şi adecvarea fiecărei soluţii pentru realizarea unei reţele de infrastructura rutieră durabilă”.

„Dorim să precizăm că soluţia din beton de ciment, recunoscută că fiind una durabilă, îşi va putea demonstra şi în România eficacitatea în viitoarele proiecte de autostrăzi, drumuri expres şi şosele de centură. Astfel de soluţii se folosesc din ce în ce mai mult în ultimii ani în Germania (autostrada Frankfurt- Heidelberg), Austria (autostrada Viena-Linz), Ungaria (centura Budapestei), Cehia (autostrada Brno-Ostrava), Polonia (Nowy Tomysl – Swiecko din autostrada A2). În plus, guvernul polonez a anunţat că până în 2020 se vor construi 1.700 de kilometri de drumuri, din care 850 km din beton de ciment”, argumentează conducerea CIROM, în documentul citat.

Propunerea Patronatului cimentului mai vizează şi „necesitatea revizuirii/actualizării şi a Anexelor 12 şi 13 din HG 1394/2010, care se referă la pistele de decolare-aterizare cu structură rigidă”, dar şi „necesitatea introducerii în lucrările de construcţie a drumurilor şi a agregatelor reciclate provenite din deşeurile din construcţii şi demolări. Propunerea CIROM are în vedere faptul că până în 2020 România trebuie să atingă ţintă de 70% de reciclare a deşeurilor din construcţii şi demolări, prevăzute în Directiva-cadru privind deşeurile transpusă prin Legea 211/2011. În Protocolul UE pentru gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări este prevăzut ca măsură de atingere a ţintei de reciclarea, utilizarea agregatelor reciclate în lucrările de drumuri.

De asemenea, este vizată şi „necesitatea introducerii, ca o condiţie obligatorie, ca partea carosabilă din tunelurile noi să fie construită în beton”. În acest sens, propunerea CIROM are la bază legislaţia din Austria, din anul 2001, care prevede că partea carosabilă din tunelurile noi cu o lungime mai mare de 1 km „să fie construită în beton pentru a se asigură o mai mare siguranţă pentru populaţie în caz de incendiu”.

În fine, CIROM îi propune ministrului Transporturilor, Lucian Şova, o întâlnire pentru a-i explica în detaliu propunerile menţionate în document.