Protestele anunțate de cele patru confederații sindicale și revendicările lor au convins Guvernul să ia în considerare creșterea salariului minim pe economie. La finalul săptămânii trecute, secretarul general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, declara că o creștere a salariului minim, cu menținerea scutirii de taxe pentru suma de 300 de lei, ar fi „o măsură indicată în actualele condiții economice”, potrivit jurnalul.ro. O decizie în acest sens nu a fost încă luată, mai ales că patronatele se opun unei noi creșteri salariale.
„Așa cum era de așteptat, patronatele nu susțin creșterea salariului minim pe economie, sindicatele da. La Guvern părerile sunt împărțite. Concluzia, mai facem o analiză și decizia referitoare la creșterea salariului minim se amână până la sfârșitul lunii noiembrie”, a scris pe Facebook Ștefan Radu Oprea, în urma ședinței Consiliului Național Tripartit, de joi.
Citește și: Schimbări importante decise de ANAF! Ce trebuie să știe românii
Majorarea salariului minim pe economie ar ajuta circa un milion de angajați, dar patronatele ar fi afectate de o astfel de creștere, multe firme urmând să aibă dificultăți grave în legătură cu plățile și continuarea activității. Această majorare a salariului minim pe economie înseamnă, de fapt, creșterea colectării unor sume mai mari de bani la bugetul statului, pentru că automat cresc toate taxele, impozitele și amenzile raportate la salariul minim, în timp ce beneficii ar aduce doar pentru circa un milion de angajați la stat sau la privat care sunt plătiți cu salariul minim.
Toți ceilalți vor avea mai mult de pierdut. Pentru bugetari, creșterea salariului minim înseamnă, de fapt, o scădere a veniturilor, pentru că pe grila de salarizare se face calculul cu raportare la valoarea minimă din anul 2018, nu la salariul crescut periodic.