Sonda spaţială Voyager 1 părăseşte Sistemul Solar, plutind pe o „autostradă magnetică”

Voyager 1 va deveni astfel primul obiect fabricat de om care va pluti în spaţiul interstelar, au precizat cercetătorii de la NASA, informează AFP.

Astfel, sonda americană a ajuns într-o nouă regiune de la marginea Sistemului Solar, care reprezintă un fel de „interfaţă” la spaţiul intersideral, potrivit instrumentelor de la bordul sondei, care a fost lansată în 1977 şi se află în prezent la o distanţă de 18,5 miliarde de kilometri de Soare.

Acea regiune specială poate fi asemănată cu o „autostradă magnetică”, prin care particule puternic încărcate cu energie care provin din spaţiul interstelar intră în Sistemul Solar, iar cele mai puţin încărcate cu energie ies din Sistemul Solar, au precizat coordonatorii acestei misiuni ştiinţifice.

„Credem că aceasta este ultima etapă a periplului sondei Voyager 1 înainte de a intra în spaţiul interstelar”, a declarat Edward Stone, coordonatorul acestui proiect de la Institutul de Tehnologie din California (Caltec) aflat în oraşul Pasadena.

Alte articole

România cucerește spațiul. Echipa Zenith a uimit NASA, a câștigat Marele Premiu la NSS pentru o stație spațială

NASA, anunț privind un val masiv de concedieri. Un renumit cercetător a fost dat afară

„Potrivit estimărilor noastre, Voyager 1 ar putea ieşi din Sistemul Solar peste două luni sau cel mult peste doi ani”, a adăugat el, subliniind faptul că savanţii de la NASA nu se aşteptau ca sonda să traverseze o astfel de zonă înainte de a părăsi Sistemul Solar.

„Însă cu Voyager ne aşteptăm întotdeauna la lucruri neaşteptate„, a adăugat Edward Stone.

Sonda călătoreşte în spaţiu cu o viteză de 17 kilometri pe secundă şi, în prezent, este nevoie de 16 ore şi 38 de minute pentru ca datele pe care ea le transmite să ajungă la reţeaua de laboratoare NASA de pe Terra.

Sondele spaţiale americane Voyager 1 şi Voyager 2 au fost lansate în anul 1977, la un interval de o lună, şi ambele se află în continuare într-o stare bună de funcţionare. Voyager 2 se află în prezent la o distanţă de 15 miliarde de kilometri de Soare.

Programul de explorare Voyager avea ca obiectiv final studierea planetelor din afara Sistemului Solar.

Voyager 1 şi Voyager 2 au survolat deja planetele Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi 48 dintre sateliţii acestora.

Datele transmise de cele nouă instrumente ştiinţifice aflate la bordul fiecăreia dintre cele două sonde au făcut ca Voyager să devină cea mai fructuoasă misiune de explorare ştiinţifică a Sistemului Solar din întreaga istorie spaţială a omenirii.

Cele două sonde Voyager au dezvăluit o serie impresionantă de detalii despre inelele planetei Saturn şi au contribuit la descoperirea inelelor planetei Jupiter.

Ele au transmis, totodată, primele imagini exacte cu inelele planetelor Uranus şi Neptun, au descoperit 33 dintre sataliţii celor patru planete uriaşe şi au reliefat activitatea vulcanică de pe satelitul Io şi structura bizară a satelitului Europa, doi dintre sateliţii lui Jupiter.

Ambele sonde au la bord mesaje de întâmpinare pentru eventualele forme de viaţă extraterestră cu care ar putea să se întâlnească în călătoria lor interspaţială. Printre dispozitivele de la bordul lor se află un fonograf ce conţine un disc din aur de 12 inch pe care se află sunete şi imagini ce caracterizează cultura terestră, selecţionate în 1977 de un comitet de experţi coordonat de cunoscutul om de ştiinţă Carl Sagan.

Sursele de propulsie, alimentate cu plutoniu, ale celor două sonde Voyager au fost proiectate pentru a funcţiona cel puţin până în anul 2025. După ce aceste surse nu vor mai funcţiona, cele două sonde vor continua să călătorească prin spaţiu, plutind spre alte stele din galaxia Calea Lactee, însă nu vor mai putea să transmită date spre Terra.