SONDAJ: Ar trebui schimbat imnul naţional? Spune-ţi părerea!

14 ani a supravieţuit, în medie, un Imn Naţional al României. În ultimii 70 de ani, România a avut nu mai puţin de cinci imnuri de stat, cel mai rezistent dintre ele fiind, deocamdată, “Te Slăvim, Românie!” (24 de ani împliniţi, între 1953 şi 1977). 

Câte imnuri a învăţat un român până la 70 de ani?

1. până în 1948 Imnul Naţional a fost “Trăiască Regele!“;
2. între anii 1948 şi 1953 imnul oficial s-a numit “Zdrobite cătuşe“;
3. în 1953 “Te slăvim, Românie!” devine imnul de stat al românilor. Rezistă până în 1977;
4. cutremurul din 1977 trezeşte apetitul pentru introducerea unui nou imn: “Trei culori“. Românii îl intonează cu mândrie până în 1989;
5. adoptat în 1989, “Deşteaptă-te, române!” e încă imnul naţional. Fireşte, există numeroase voci care-l contestă. 

Andrei Pleşu n-ar refuza „Trei culori”. Pentru mulţi, Imnul naţional mai trimite greu la momentul răsunător în care a fost creat şi la temelia pe care s-a consolidat. Andrei Pleşu se numără printre cei care consideră că anacronismul cântecului îl face nefuncţional în societatea actuală. 

Alte articole

Sondaj CURS: 70% dintre români consideră că țara se îndreaptă spre o direcție greșită. Partidele din coaliție, penalizate

Primele reacţii după sondajul care dă AUR cu 40,50% în intenţiile de vot. Fost consilier al lui Traian Băsescu: „AUR este noul PSD”. Ce spune Ion Cristoiu

Compozitorii vor ceva mai alert

Compozitorul Horia Moculescu spunea recent că „Deşteaptă-te, române!” nu este un imn care să ne stârnească sentimente de patriotism. „Este un cântec în tonalitate minoră, nu are niciun fel de sfredel spre inimă, 12 strofe scrise acum 150 de ani care nu sunt din strofele lui Garibaldi. Noi venim cu un cântec minor. Să fii mândru că eşti român, să-ţi manifeşti mândria că eşti român, trebuie să ajungem în situaţia asta. Am fost în 90. Am fost puţin până pe 13 iunie, da, noi am fost în situaţia asta să fim mândri că suntem români. Am pierdut această mândrie. Pe drept am pierdut-o. N-am mai meritat-o”, a spus Moculescu.

Şi compozitorul Marius Ţeicu spunea că, dacă s-ar schimba Imnul, noua melodie ar trebui să fie realizată în tonalitate majoră, aşa cum se procedează de regulă în cazul cântecelor naţionale, şi nu minoră, precum „Deşteaptă-te, române!”. „Nu comentez asupra versurilor, dar ca specialist în muzică sunt de părere că un imn ar trebui să fie într-o tonalitate majoră, care este mai luminoasă, mai deschisă, mai optimistă. «Deşteaptă-te, române!» este compus în tonalitate minoră, care dă sentimentul de tristeţe, de tensiune”, explică Marius Ţeicu.

Sportivii nu vor „manele” sau „sârbe”!
„Eu nu vreau să se schimbe Imnul, nu înţeleg de ce s-ar schimba. Cu imnul ăsta am fost crescută şi cu ăsta vreau să mor. Să-l cânte, să mi se cânte «Deşteaptă-te, române!» şi atunci când m-or duce la groapă. Nu mi se pare normal să se găsească patru-cincipersoane care se trezesc că vor să schimbe Imnul. Vor să pună vreo manea sau ce? Sau dacă vor ceva mai săltăreţ, atunci să pună o sârbă. E absurd, în felul ăsta o să ajungem să ne schimbăm Imnul odată la doi-trei ani, cred că noi încă ne mai căutăm identitatea”, spunea Ana-Maria Brânză, campioană mondială la scrimă. 

Voi ce părere aveţi? Votaţi sondajul alăturat articolului şi argumentaţi-vă opţiunea la secţiunea comentarii.