Aproximativ 60-70% din respondenți consideră că românii erau mai patrioți pe vremea comunismului, 56% fiind „total de acord” cu această afirmaţie. Ponderea mai mare printre cei care împărtăşesc această opinie este a persoanelor trecute de 45 de ani, care locuiesc în sate și de etnici români.

Totodată, trei sferturi dintre români asociază protecția mediului cu noțiunea de patriotism, mai ales bărbații și pensionarii, indiferent de preferința politică.

Alte Articole

Anamaria Prodan dă cărțile pe față. Impresara, mesaj dur ...

Vouchere de vacanță pentru bugetari în 2022. Crește valabilitatea ...

Scandalul legat de campania vaccinării în care este implicat ...

Sancționarea manifestărilor nepatriote, care jignesc țara, pare să fie o măsură aprobată în proporție de peste 70%, mai ales de către persoanele mai în vârstă și mai puțin educate și de către locuitorii din mediul rural, mai mult de votanții stângii. Este ceva mai puțin acceptabil pentru cei cu studii superioare și printre tineri, în general.

Românii se opun autonomiei maghiarilor

Românii sunt în puternic dezacord cu proiectul autonomiei maghiarilor (72%). În privința statuilor unor maghiari care au luptat împotriva țării, jumătate consideră că ar trebui mutate și jumătate că ar trebui lăsate în pace.

Rezultatele studiului arată că 30% din populaţie ar fi anti-maghiari. Sentimente anti-maghiare sunt mai puternice (peste 35%) printre pensionari, dar și printre intelectuali, şi sunt întâlnite mai mult printre bărbați și în rândul ardelenilor non-maghiari (40%).

Muncitorii și tinerii fără studii superioare de enie română sunt mai puțin interesați de acest aspect (25-30% antimaghiari).

Unirea cu Moldova, un obiectiv greu de realizat

Cei mai multi români (45%) sunt realiști şi consideră că unirea României cu Republica Moldova va putea avea loc doar după intrarea acesteia din urmă în Uniunea Europeană, în timp ce 30%
(idealiștii) consideră că cele două evenimente sunt independente, iar un sfert nu știu ce să răspundă.

Diferențele de opinie sunt mari în funcție de preferințe politice. Votanții stângii sunt mai degrabă realiști, la fel ca nehotărâții, în timp ce la votanții dreptei atitudinea unirii iminente este mai larg răspândită, aceştia fiind chiar mai mulți decât cei rezervați.

În Moldova, Muntenia și Oltenia oamenii sunt mai sceptici decât în Transilvania.

Întrebați ce partid a făcut mai multe pentru unirea cu Moldova, mulți (30%) nu pot răspunde. Dintre ceilalți, există o egalitate între PSD și PNL, fiecare având câte 22-23 de procente.

Sondajul a fost realizat în perioada 16-24 februarie, pe un eşantion reprezentativ de 1000 de persoane şi are o eroare tolerată de 3%.