SONDAJ INSCOP. Creşte curentul suveranist, aproape 39% cred că apartenenţa la UE ne limitează independenţa

SONDAJ INSCOP. Aproape 39% dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, iar procentul este într-o ușoară creștere față de luna septembrie a anului trecut, arată un sondaj INSCOP. Totuși, în mod paradoxal, aproape 38% dintre aceștia cred că limitarea suveranității naționale din cauza apartenenței la Uniunea Europeană ajută la creșterea nivelului de trai.

De partea cealaltă, 45,9% dintre respondenți consideră contrariul – că apartenența la UE nu afectează suveranitatea țării, însă procentul acestora este în scădere cu aproape 7 procente față de luna septembrie a anului trecut.

Deși aproape 39% dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, în mod paradoxal, aproape 38% dintre aceștia cred că limitarea suveranității naționale din cauza apartenenței la Uniunea Europeană ajută la creșterea nivelului de trai, iar 57% spun contrariul.

Alte articole

SONDAJ INSCOP. Ilie Bolojan se prăbuşeşte în sondaje. George Simion vine pe turnantă în topul încrederii, unde îl devansează şi pe Nicuşor Dan

Sondaj INSCOP. AUR coboară sub 40%, dar tot are mai mult ca PSD şi PNL la un loc. Şi USR scade aproape de 10%

Ilie Bolojan, despre sondajul CURS în care AUR are aproape cât toate partidele din Coaliţie: „Sondajele de opinie sunt poze de moment”

Chestionați ce ar trebui să facă România pentru a-și proteja interesele economice, 69,1% susțin că ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul UE, 11,8% spun că nu ar trebui să facă nimic, pentru că interesele economice și naționale sunt protejate, iar 11,2% susțin că țara noastră ar trebui să iasă din UE.

Nu în ultimul rând, cei mai mulți români, 54,9%, consideră că viața lor ar fi mai grea dacă Uniunea Europeană s-ar desființa.

Remus Ştefureac: „Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea”

„Datele reflectă un paradox structural: o parte semnificativă a populației acceptă ideea pierderii de suveranitate, dar sprijinul pentru apartenența europeană este mai degrabă instrumental și condiționat, nu profund internalizat ca proiect identitar.

Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frică de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă. Consecința este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimțite în viața de zi cu zi, acest sprijin poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv, dublat de un eventual mimetism al partidelor pe această linie demagogică”, susține sociologul Remus Ștefureac.

În același timp, preferința masivă pentru renegociere în interiorul UE, și nu pentru ieșire arată că de fapt cetățenii vor mai mult control, dar fără costurile izolării. „Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării, nu ca opțiune radicală de tip Ro-exit. De asemenea, percepția că desființarea UE ar înrăutăți viața personală pentru majoritatea populației relevă faptul că UE este asociată cu securitate și predictibilitate”, mai spune sociologul.

SONDAJ CURS. Coaliţia are încă majoritate, dar AUR vine puternic pe turnantă. Cifrele momentului, cum se distruibuie puterea politică în caz de anticipate

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.